O postare virală distribuită pe rețelele sociale a generat alarmă, susținând că până la 30% din banii din bănci se află în active care pierd între 10% și 40% din valoare. Mesajul sugerează că investitorii străini vând agresiv datoria țării, afectând depozitele și pensiile. Totuși, verificările realizate pe baza datelor furnizate de BNR și ASF arată că concluziile despre pierderile depozitelor și ale pensiilor nu se susțin în realitate.
Scăderile de preț vizibile pe bursă vizează anumite euroobligațiuni, în special cele emise în 2021 pe termen lung, cu dobânzi mici. De exemplu, un titlu cu scadență în 2041, cu o valoare nominală de 1.000 de euro, se tranzacționează astăzi la aproximativ 631 de euro. Această scădere apare deoarece, odată cu creșterea dobânzilor de piață, titlurile vechi cu randamente mici devin mai puțin atractive pentru investitori, însă pierderea este doar pe hârtie dacă titlul este păstrat până la scadență.
În ceea ce privește sectorul bancar, depozitele nu sunt afectate direct de fluctuațiile prețurilor titlurilor de stat. Un depozit reprezintă o datorie a băncii către client, iar dacă portofoliul de titluri al băncii scade în valoare, acest lucru afectează capitalul instituției, nu soldul deținătorului. Conform BNR, băncile românești au un capital solid, cu o rată a fondurilor proprii de 23,7% în martie 2026, iar depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la limita de 100.000 de euro.
Situația este diferită pentru Pilonul II, unde datele ASF confirmă faptul că fondurile de pensii private dețin titluri de stat în valoare de 152 de miliarde de lei la 31 iulie 2026. Totuși, în acest caz, pierderile nu pot fi ascunse, deoarece fondurile își evaluează zilnic activele la prețul pieței. Valoarea unității de fond reflectă direct aceste variații, iar la finalul lui martie 2026, 87,9% din titlurile de stat deținute de aceste fonduri erau exprimate în lei, nu în euro sau dolari.
Analiza indicatorilor economici relevă și o eroare în afirmația că statul ia 70% din venituri. La un salariu mediu brut de 9.497 lei în august 2026, costul total pentru angajator este de circa 9.714 lei, iar angajatul primește net aproximativ 5.560 lei. Contribuțiile și impozitul reprezintă 42,8% din costul total al muncii. Deși România are un cost al muncii ridicat, raportat la media UE, taxele colectate la nivelul întregii economii reprezintă doar aproximativ 29% din PIB în 2024.
Contextul fiscal al României rămâne sub monitorizare, în special prin prisma ratingului oferit de agenții de specialitate. Deși S&P a reconfirmat ratingul țării pe 2 octombrie, există avertismente privind necesitatea unui buget credibil pentru perioada 2027-2028 pentru a evita o revizuire negativă. Un stat cu costuri de împrumut crescute poate resimți presiuni asupra bugetului, însă acest risc nu se traduce într-o pierdere directă a banilor de pe depozitele sau pensiile cetățenilor.