Marja de dobândă a băncilor din România, reprezentând diferența dintre dobânda percepută la credite și cea plătită la depozite, a fost în ultimul deceniu mai mică decât în Ungaria și Polonia. Această concluzie provine dintr-o analiză realizată de Federația Patronală FinBan, care utilizează date de la BCE și BNR. Documentul urmărește să demonstreze că profiturile obținute prin dobânzi nu sunt exagerate, în contextul investigației Consiliului Concurenței privind manipularea indicelui ROBOR.
Datele furnizate de BCE arată că, în perioada august 2016 - iulie 2026, media diferenței dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele la termen a fost de 2,52 puncte procentuale în România. Această valoare este inferioară celor din Ungaria, care a înregistrat 2,56 pp, și din Polonia, unde media a fost de 3,18 pp. Analiza subliniază că, deși România a avut constant cel mai ridicat risc de țară dintre cele trei economii, marjele bancare au rămas mai mici.
Situația actuală a creditelor ipotecare indică o presiune concurențială accentuată, România având cea mai mică diferență dintre credit și depozit din regiune în ultimele 18 luni. În iulie 2026, marja a fost de doar 1,31 puncte procentuale, comparativ cu 1,87 pp în Cehia, 3,13 pp în Ungaria și 3,27 pp în Polonia. România deține cea mai mică valoare din acest indicator în fiecare lună din februarie 2025 încoace, menținând acest trend de 18 luni consecutiv.
Segmentul creditelor de consum a cunoscut o evoluție similară, cu o scădere rapidă a marjei de profit. Între februarie 2024 și iulie 2026, dobânda la creditele noi de consum în lei a scăzut de la 12,76% la 10,59%, în timp ce dobânda la depozitele la termen a coborât de la 5,53% la 5,03%. Astfel, diferența dintre aceste produse s-a redus de la 7,23 pp la 5,56 pp, reflectând o competiție intensă pe piața de retail banking.
Structura produselor bancare s-a schimbat semnificativ, cu o migrație masivă către dobânzile fixe pentru a oferi predictibilitate clienților. În ianuarie 2026, ponderea creditelor de consum cu dobândă fixă a ajuns la 89%, în timp ce la creditele ipotecare noi, ponderea dobânzilor variabile a scăzut de la 68% la 32%. Această tendință indică faptul că riscul fluctuațiilor de dobândă a fost transferat, în mare parte, de la consumatori către instituțiile bancare.
Contextul macroeconomic din România a fost marcat de o inflație ridicată, care a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, după ce media anuală în 2025 a fost de 7,3%. În acest regim, dobânda de politică monetară a BNR a fost menținută la 6,50% pe tot parcursul anului, un nivel stabilit încă din august 2024. Aceste indicatori de inflație și costul banilor influențează direct prețul final al creditelor și marjele de profit ale băncilor.