România a prezentat dificultăți persistente în menținerea inflației în intervalul stabilit de Banca Națională a României în ultimii două decenii. În cei 21 de ani de aplicare a strategiei de țintire a inflației, inflația s-a situat în intervalul asociat țintei în doar 6 ani, în timp ce în 12 ani aceasta a depășit pragul stabilit. Această evoluție indică o persistență mai ridicată a prețurilor comparativ cu economii precum Cehia, Polonia sau Ungaria, conform unei analize publicate de Cosmin Marinescu.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, propune ca politica monetară să acorde o atenție sporită evoluției masei monetare și a creditului. Aceste indicatori pot funcționa ca semnale timpurii ale presiunilor inflaționiste, înainte ca acestea să devină vizibile în statisticile oficiale privind prețurile de consum. Analiza sa sugerează că abordarea actuală trebuie să integreze mai sistematic dinamica creditării și condițiile de finanțare pentru a evita reacțiile insuficiente sau intervențiile premature ale autorității monetare.
Evoluția indicatorilor monetari din perioada recentă a ilustrat riscurile unei relaxări excesive. În anul 2021, ritmul de creștere a masei monetare M3 s-a apropiat de 16%, fapt ce a fost urmat de un maxim al inflației de 16,8% în noiembrie 2022. Cosmin Marinescu leagă expansiunea monetară din perioada pandemiei și politicile bugetare stimulative de creșterea ulterioară a prețurilor, subliniind necesitatea unei abordări care să nu permită acumularea de dezechilibre economice.
Eficiența deciziilor de politică monetară este limitată de starea finanțelor publice și de nivelul datoriei. Deficitele bugetare ridicate și dezechilibrele externe reduc spațiul de manevră al BNR și pot face mai costisitoare corectarea problemelor economice. Viceguvernatorul avertizează că stabilitatea prețurilor nu poate fi asigurată exclusiv prin deciziile privind dobânda-cheie, care este menținută la 6,5% din august 2024, ci necesită și politici fiscal-bugetare responsabile pentru a evita acomodarea dezechilibrelor.
Strategia de țintire a inflației a fost adoptată în România în anul 2005 cu scopul de a consolida stabilitatea prețurilor și credibilitatea politicii monetare. După două decenii de implementare, Cosmin Marinescu consideră necesară evaluarea limitelor acestui cadru de lucru. El recomandă utilizarea unor instrumente analitice suplimentare, inspirate și din experiența Bundesbank, pentru a identifica mai rapid dezechilibrele și pentru a asigura o politică monetară prospectivă și predictibilă.
Stabilitatea macroeconomicică depinde de un mix coerent între disciplina fiscală și o abordare monetară prudentă. Consolidarea finanțelor publice și temperarea datoriei sunt esențiale pentru a nu afecta credibilitatea instituțiilor. O politică monetară care ignoră dinamica masei monetare riscă să permită persistența inflației, în timp ce o înăsprire nejustificată a condițiilor financiare poate accentua contracția economică în cazul șocurilor temporare de ofertă.