Banca Japoniei (BOJ) a decis vineri majorarea dobânzii de politică monetară de la 1% la 1,25%, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 31 de ani. Această mișcare este justificată de presiunile inflaționiste cauzate de scumpirea petrolului și de faptul că prețurile de consum încep să reflecte costurile ridicate de la nivelul angro. Decizia a fost susținută de șapte voturi, în timp ce membrii consiliului Toichiro Asada și Ayano Sato au votat împotrivă.
În cadrul procesului de ieșire din perioada ratelor extrem de scăzute, BOJ a semnalat că este pregătită să continue creșterea costurilor de împrumut. Inflația de bază s-a apropiat de pragul de 2%, pe măsură ce companiile transferă costurile salariale mai ridicate către consumatori. Banca centrală avertizează însă că există un risc real ca inflația de bază să se abată de la ținta stabilită de 2%, în condițiile în care evenimentele globale afectează costurile energiei.
Noua rată de 1,25% plasează instituția în intervalul de 1,1%-2,5% estimat pentru rata nominală neutră a Japoniei. Deși decizia este o înăspire a politicii monetare, politica rămâne mai relaxată decât cea a altor mari economii, fiind sub dobânda de 2,5% a Băncii Centrale Europene și sub intervalul de 3,75%-4% al Rezervei Federale americane. Această diferență poate exercita presiuni asupra yenului, ceea ce complică situația prin scumpirea importurilor de energie.
Contextul actual este marcat de o implicare a Washingtonului, unde Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut măsuri monetare decisive pentru combaterea slăbiciunii yenului. În cadrul unei întâlniri cu guvernatorul Kazuo Ueda, Bessent a solicitat administrației premierului Sanae Takaichi să evite stimulentele fiscale care ar putea contracara eforturile de combatere a inflației. Această abordare vine într-un moment în care prețurile energiei sunt influențate de conflicte internaționale.
Analistii monitorizează cu atenție declarațiile lui Kazuo Ueda pentru a identifica ritmul viitoarelor majorări. Conform estimărilor furnizate de Reuters, se prevede ca rata dobânzii să ajungă la 1,5% până la sfârșitul lunii martie 2027 și la 1,75% în trimestrul al doilea al anului viitor. Nivelul terminal al acestui ciclu de înăspire monetară este estimat de experți la cel puțin 1,75%, reflectând o schimbare de paradigmă pentru economia japoneză.
Evoluția prețurilor la energie rămâne un factor critic în stabilitatea economică globală, în contextul în care prețul gazelor poate suferi variații masive. În Europa, stocurile de gaze sunt adesea sub nivelurile obișnuite în perioadele de vârf, iar politicile băncii centrale, precum cele ale Rezervei Federale, influențează direct costul resurselor energetice și stabilitatea monedelor de schimb.