Băncile centrale din Japonia și Marea Britanie au emis decizii privind politicile monetare în urma majorării dobânzii de către Fed. Banca Japoniei a decis majorarea ratei overnight necolateralizate cu 25 de puncte de bază, aducând-o la 1,25%, în cadrul ședinței desfășurate pe 17-18 septembrie 2026. Această mișcare reprezintă cel mai înalt nivel al ratei de politică monetară din aprilie 1995, conform datelor TradingEconomics.
Decizia BoJ a fost luată printr-un vot de 7 la 2, în care Toichiro Asada și Ayano Sato au optat pentru menținerea dobânzii. Această majorare vine la doar trei luni de la cea din iunie, marcând cel mai scurt interval dintre două creșteri ale dobânzii japoneze din anul 1990 încoace. În ciuda acestei creșteri, yenul a scăzut, cursul dolarului urcând peste 157 de yeni, pe fondul unui vot divizat al consiliului.
Scăderea yenului este atribuită faptului că BoJ nu pare să adopte o poziție restrictivă, guvernatorul Kazuo Ueda neoferind semnale despre majorări viitoare. De asemenea, diferența de 2,75 puncte procentuale dintre limita superioară a dobânzii Fed, de 4%, și dobânda BoJ de 1,25%, menține atractiv fenomenul de carry trade. Această practică presupune împrumutul în yeni pentru achiziționarea de active cu randament mai mare în alte monede, ceea ce pune presiune pe cursul yenului.
În paralel, Banca Angliei a decis menținerea ratei de bază la 3,75%, o poziție stabilită încă din decembrie 2025. Comitetul de Politică Monetară (MPC) a votat cu 6 la 3, în care trei membri, Megan Greene, Catherine L. Mann și Huw Pill, au susținut o creștere a ratei la 4%. Majoritatea membrilor au considerat că condițiile financiare actuale vor ajuta la coborârea inflației, însă riscul volatilității prețurilor la energie rămâne prezent.
Inflația anuală a prețurilor de consum în Regatul Unit a ajuns la 3,1% în luna august, fiind influențată de prețurile la energie și de conflictul din Orientul Mijlociu. BoE a avertizat că, dacă tensiunile din acea regiune persistă, majorarea dobânzii ar putea deveni necesară. Totodată, MPC a votat în unanimitate reducerea portofoliului de obligațiuni guvernamentale britanice la zero până în 2034, cu o diminuare medie de 46 de miliarde de lire sterline pe an.
Aceste decizii ale marilor bănci centrale urmează un context de ajustări globale ale costului capitalului, declanșate de politicile Fed. În perioada recentă, piețele financiare au urmărit îndeaproape modul în care marjele de dobândă dintre economiile majore influențează fluxurile de capital și stabilitatea monedelor naționale, în special în contextul volatilității prețurilor la mărfurile energetice și a tensiunilor geopolitice internaționale.