Banca Națională a României a inaugurat, marți, 29 septembrie 2026, seria de dezbateri Economic@BNR, axate pe identificarea direcțiilor strategice de dezvoltare ale țării pentru următorul deceniu. Evenimentul a prezentat volumul „Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergență nominală”, care reprezintă al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR, coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu. Întâlnirea a reunit reprezentanți ai autorităților, mediului de afaceri, partenerilor sociali și universitarilor pentru a discuta prioritățile economice de lungă durată.
În cadrul deschiderii, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a argumentat că menținerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor macroeconomice este o condiție critică pentru progresul României. Isărescu a menționat că politicile economice trebuie să fie calibrate, predictibile și credibile pentru a atrage investiții capabile să susțină productivitatea și creșterea economică. Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru asigurarea unei creșteri sustenabile și pentru perspectiva de adoptare a monedei unice europene în viitor.
Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a insistat pe necesitatea unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, trecând de la progresele pur cantitative la ajustări de calitate. Această tranziție trebuie susținută prin investiții inteligente, inovare și creșterea productivității, pentru a reface echilibrele financiare ale statului. Marinescu a inclus în componentele esențiale ale sustenabilității educația, sănătatea, apărarea, disciplina financiară și creșterea intermedierii financiare, avertizând împotriva căutării unor soluții miraculoase pe termen scurt.
Participanții au propus diverse direcții de reformă, de la corectarea deficitelor economice, menționată de Theodor Stolojan, la necesitatea ieșirii din procedura de deficit excesiv până în 2030, subliniată de Alexandru Nazare. Anca Dragu a evidențiat potențialul investițiilor în energie și securitatea cibernetică, în timp ce Adrian Câciu a cerut reforme structurale în administrație și sănătate. Petrișor Peiu a identificat energia ca fiind principala povară pentru companiile românești, afectând direct competitivitatea economiei naționale.
Din perspectiva mediului de afaceri și social, Marius Ștefan a cerut predictibilitate fiscală pentru planificarea antreprenorială, iar Dumitru Costin a impus condiția unei toleranțe zero față de evaziunea fiscală și munca la negru. Radu Timiș a vorbit despre transformarea recesiunilor în oportunități, în timp ce moderatorul Adrian Măniuțiu a propus crearea unui „Plan de țară” care să rămână constant indiferent de schimbările politice. Obiectivul final este stabilirea unor priorități care să asigure stabilitatea pe termen lung.
Contextul economic actual este marcat de o situație complexă, în care, deși economiile românilor au crescut, inflația a transformat acest avans într-o scădere reală a puterii de cumpărare. Această realitate coincide cu investigațiile europene privind fraude de miliarde de euro cu fonduri comunitare și cu analizele privind ratingul de credit al României, oferind un cadru de urgență pentru discuțiile despre disciplină fiscală și reforme structurale.