Banca Națională a României a emis noi evaluări privind viitorul economiei, indicând o redresare a activității economice pe parcursul celui de-al doilea semestru al anului 2026. Această evoluție este însă anticipată a fi mai modestă decât prognozele anterioare, având în vedere deteriorarea indicatorilor din trimestrul al treilea. Membrii Consiliului au observat că această redresare va avea un aport însemnat din partea sectorului agriculturii în T3, contribuind la coborârea deficitului de cerere agregată.
În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, BNR estimează că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului 2026. Conform noilor date, inflația ar putea depăși valoarea de 6,1% prevăzută în prognoza din august pentru decembrie 2026, înainte de o descreștere ulterioară spre 2,8% în iunie 2028. Această evoluție este influențată de șocuri pe partea ofertei, precum scumpirea energiei, a combustibililor și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei.
Riscurile legate de cursul de schimb al leului rămân ridicate, fiind alimentate de aversiunea globală față de risc și de conduita politicilor monetare ale marilor bănci centrale. Banca centrală a semnalat că deficitele gemene, respectiv cel bugetar și cel de cont curent, sunt încă mari și reprezintă o sursă de vulnerabilitate. La aceste elemente se adaugă incertitudinile generate de situația politică internă și de structura finanțării acestor deficite, care pot afecta poziția externă a economiei.
Evoluția PIB a cunoscut perioade de declin, înregistrând o scădere de 0,8% în primul semestru al anului 2026 pe serie brută. În anul 2025, economia a înregistrat o creștere de doar 0,7%, în condițiile unei recesiuni tehnice în a doua jumătate a anului trecut. BNR a subliniat că ritmul formării brute de capital fix este un factor care contribuie la deteriorarea evoluției economiei în T3/2026 față de aceeași perioadă a anului precedent.
Membrii boardului BNR au reiterat importanța stabilității politice și guvernamentale pentru menținerea unui parcurs economic sustenabil. Este considerată esențială continuarea corecției fiscale conform Planului bugetar-structural convenit cu CE, pentru a asigura o traiectorie descrescătoare a deficitului. Totodată, utilizarea maximă a fondurilor UE este văzută ca un instrument critic pentru contrabalansarea efectelor de consolidare bugetară și pentru susținerea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.
Contextul macroeconomic este marcat de presiuni asupra costurilor cu forța de muncă și de incertitudini legate de politica salarială în sectorul public. De asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică rămân factori care pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și încrederea firmelor. Aceste elemente externe pot influența costurile de finanțare și dinamica economiilor europene, impunând o monitorizare atentă a riscurilor de inflație pe termen mediu.