Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii cheie, într-un context în care se estimează o creștere a inflației până la finalul anului curent. Instituția de credit anticipă că presiunile asupra prețurilor vor fi alimentate de scumpirea carburanților și a energiei, precum și de creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare. Această evoluție este susținută de conflictul din Orientul Mijlociu și de deprecierea leului în raport cu alte valute.
Evoluția inflației a înregistrat o scădere la nivel de 6,2% în luna august, de la pragul de aproape 11% observat la finalul primăverii. Această diminuare a survenit după ce impactul asupra prețurilor generat de scumpirea electricității și de majorarea taxelor pe consum din vara anului trecut a ieșit din baza de raportare. Totuși, BNR avertizează că factorii externi și volatilitatea cursului de schimb pot influența semnificativ dinamica prețurilor în perioada următoare.
Pe piața financiară, BNR a observat o creștere a cotațiilor interbancare începând cu a doua parte a lunii septembrie. De asemenea, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au prezentat fluctuații mari în prima parte a lunii septembrie, urmate de o creștere considerabilă. Această volatilitate a fost cauzată de situația politică internă, de incertitudinile asociate și de conflictul din Orientul Mijlociu, în condițiile în care cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere abruptă la finalul lunii septembrie.
Activitatea economică a prezentat semne de stagnare în trimestrul al doilea, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. BNR consideră că s-a prelungit, într-un ritm moderat, tendința de adâncire a deficitului de cerere agregată. Deși economia și-a atenuat contracția de la -1,2% la -0,4% în termeni anuali, pe fondul creșterii investițiilor, se așteaptă o deteriorare a evoluției PIB raportată la aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda unei posibile redresări în trimestrul al treilea.
Piața muncii indică o scădere ușoară a efectivului de salariați, însă rata șomajului a coborât la 6,4% pe an, de la media de 6,8% din trimestrul al doilea. Salariile au accelerat în luna iulie, pe fondul majorării salariului minim, dar dinamica rămâne scăzută în context istoric. În același timp, deficitul de cont curent a accelerat creșterea în termeni anuali față de trimestrul precedent, din cauza încetinirii exporturilor și a deteriorării balanței veniturilor.
Contextul macroeconomic este marcat de riscuri legate de consolidarea bugetară și de necesitatea reducerii deficitului. Instabilitatea politică internă și măsurile de ajustare fiscală necesare pentru respectarea Planului bugetar-structural convenit cu CE reprezintă surse de incertitudine. Aceste elemente, combinate cu criza energetică și conflictul regional, pot afecta direct puterea de cumpărare a consumatorilor și încrederea acestora în stabilitatea economică a regiunii.