Banca Națională a României a elaborat un proiect de regulament care introduce noi standarde de capitalizare și guvernanță pentru instituțiile financiare nebancare (IFN). Documentul propune stabilirea unor praguri de capital social mult mai clare, în funcție de tipul de activități desfășurate de fiecare entitate. Măsurile vizează atât instituțiile de plată, cât și emitenții de monedă electronică, ajustând cadrul de reglementare pentru a asigura o stabilitate financiară sporită în sectorul non-bancar.
Conform noilor prevederi, nivelul capitalului social va fi determinat de complexitatea portofoliului de activități. Pentru activitățile de creditare obișnuite, pragul este de 200.000 euro, în timp ce pentru IFN-urile care acordă credite ipotecare, leasing financiar imobiliar sau emit garanții, suma necesară crește la 3 milioane euro. În cazul în care o instituție combină mai multe activități, precum credite, imobiliare și garanții, cerința de capital poate ajunge la 6,2 milioane de euro, eliminând posibilitatea de a calcula pragurile separat pentru fiecare segment.
Proiectul impune, de asemenea, criterii stricte pentru membrii organelor de conducere ale acestor instituții. Persoanele desemnate trebuie să demonstreze experiență relevantă, având ca reper minimum un an de experiență într-o funcție de conducere într-o instituție financiară și minimum doi ani de experiență în domeniul creditării. Pentru conducătorii străini, BNR introduce cerința de a cunoaște limba română la un nivel minim de B1, asigurând astfel o comunicare eficientă cu autoritatea de reglementare.
O schimbare majoră vizează gestionarea sancțiunilor aplicate de autoritate. Dacă BNR decide suspendarea temporară sau limitarea activității unui IFN, instituția respectivă va fi interzisă să mai acorde credite noi până la încetarea sancțiunii. Deși contractele deja în curs de desfășurare pot fi continuate până la scadență, sunt interzise anumite trageri noi din facilitățile existente care ar implica reevaluarea eligibilității sau modificarea contractului. Totodată, instituția sancționată nu va mai putea emite garanții noi sau prelungi cele existente.
Reglementările ajustează și modul de calcul al lichidității, modificând tratamentul activelor și angajamentelor cu scadență de până la 30 de zile. Pentru creditul revolving, se va lua în calcul suma minimă de rambursat în această perioadă sau, în anumite situații, întreaga facilitate de creditare. Pentru garanții și angajamente, proiectul introduce un coeficient de 30% în calculul lichidității necesare. Aceste ajustări vizează o monitorizare mai precisă a capacității de plată a instituțiilor în perioade de stres financiar.
Ultima modificare majoră a regulamentului privind funcționarea instituțiilor financiare nebancare a fost adoptată în anul 2017. Noua propunere de la BNR vine ca o actualizare necesară a cadrului normativ, adaptând regulile la evoluția pieței de creditare și la complexitatea serviciilor de plată și de emitere a monedei electronice, oferind un set de reguli mai riguroase pentru guvernanța corporativă și gestionarea riscurilor în sectorul non-bancar.