România se poziționează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește preferința populației pentru criptoactive, conform estimărilor prezentate de Banca Națională a României. Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, a detaliat aceste date în cadrul conferinței KRUK Summit of Now – „Traiectoria financiară a deciziilor”. Analiza efectuată de oficialul BNR s-a bazat pe o examinare a 21 de țări membre ale Uniunii Europene.
Interesul pentru aceste active digitale este semnificativ, estimându-se că aproximativ 15% din populația activă din România utilizează plasamente în criptoactive. Valoarea totală a acestor dețineri ar putea ajunge la nivelul de 12 miliarde de euro, conform datelor citate de Florian Neagu. Infrastructura de suport este vizibilă prin existența a aproximativ 170 de ATM-uri dedicate criptoactive în țară, un număr care, raportat la populația adultă, este comparabil cu cel din Polonia și Cehia.
O preocupare majoră pentru BNR este decalajul dintre apetitul pentru investiții și nivelul educației financiare, care în România este de aproximativ 54–55 de puncte din 100. Pentru comparație, Polonia, unde ponderea deținerilor de criptoactive este similară, înregistrează un scor de 64–65 de puncte. Florian Neagu a avertizat că investițiile în criptoactive implică fluctuații puternice de preț și riscuri operaționale, aspecte care necesită o conștientizare sporită a riscurilor de către investitori.
Din perspectiva stabilității, directorul BNR susține că dezvoltarea financiară ar trebui să urmeze un parcurs logic, începând cu instrumentele clasice înainte de trecerea la active volatile. Accesul la un cont bancar și familiarizarea cu instrumentele financiare elementare sunt pași esențiali care nu ar trebui să fie săriți. Florian Neagu a subliniat că trecerea directă la criptoactive fără experiență prealabilă poate reprezenta un risc major pentru stabilitatea financiară a cetățenilor.
Pe plan macroeconomic, există riscul ca economiile populației să nu fie mobilizate pentru finanțarea activității economice interne. În loc să contribuie la depozite bancare sau la piața de capital din România, o parte din capital ajunge pe platforme externe. „Plasamentele în cripto se duc în afară și ajută finanțele altor țări. De regulate, Statele Unite”, a declarat Florian Neagu, indicând faptul că aceste fluxuri de capital nu sprijină dezvoltarea economică locală.
În contextul acestor dinamici financiare, România prezintă un paradox între utilizarea tehnologiilor avansate și accesul la serviciile bancare de bază. În timp ce un segment important al populației active caută randamente în active digitale, aproximativ un sfert din populație nu deține un cont bancar. Această lipsă de acces la instrumentele financiare tradiționale subliniază necesitatea unei educații financiare mai robuste pentru a evita expunerea necontrolată la riscuri.