Reprezentanții BNR au subliniat necesitatea unei guvernări funcționale pentru a asigura încrederea mediului economic și investițional. Într-o declarație, Marinescu a menționat că, deși există progrese în consolidarea bugetară recunoscute de agențiile de rating, instabilitatea politică actuală devine o problemă problematică. Revenirea la normalitate în gestionarea țării este considerată esențială pentru stabilitatea internă și externă, fiind o așteptare legitimă a antreprenorilor români și a investitorilor.
Guvernul se confruntă cu provocări majore în elaborarea proiectului de buget pentru anul 2027, când trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6% din PIB la 5%. Această ajustare este necesară în contextul încheierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce va implica primirea unor fonduri europene mai reduse în perioada următoare. Marinescu a insistat asupra importanței unui parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară pentru a gestiona aceste schimbări.
Situația datoriei publice este un alt punct critic, având în vedere că ritmul de creștere al acesteia a fost triplu față de perioada pre-pandemie. În Uniunea Europeană, datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, iar în România viteza de acumulare a datoriei generează îngrijorări. Un aspect alarmant este faptul că cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute la 3% din PIB, un nivel egal cu limita maximă de deficit permisă de legislația europeană.
Pentru a atinge obiectivele de consolidare fără a afecta creșterea economică, bugetul trebuie curățat de compromisuri și de elemente necunoscute. Marinescu a propus reducerea consecventă a gap-ului de TVA și îmbunătățirea cadrului fiscal prin asigurarea predictibilității. De asemenea, politicile publice trebuie să prioritizeze sănătatea, educația și apărarea, deoarece alocările suboptimale în educație afectează competitivitatea capitalului uman și reziliența pe termen lung a societății.
Disciplina financiară a companiilor de stat și dependența acestora de bugetul public reprezintă un semnal de alarmă pentru finanțele publice și piețe. Există, în prezent, un paradox economic în care România deține cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt identificate drept cele mai îndatorate. Această discrepanță subliniază necesitatea unor reforme structurale care să asigure echitatea socială și sustenabilitatea economică.
Contextul actual al economiei românești este marcat de o atenție sporită asupra disciplinei fiscale pentru a evita încetinirea procesului de integrare europeană. Anunțurile recente indică faptul că consolidarea fiscal-bugetară este un pilon esențial pentru menținerea credibilității țării pe plan internațional. Fără o gestionare riguroasă a cheltuielilor și a datoriei, riscurile de dezechilibru economic rămân semnificative în perioada de tranziție post-PNRR.