Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a detaliat necesitatea unei tranziții către un nou model de creștere economică. Acesta ar trebui să se concentreze pe inovație și tehnologie, în locul modelului actual bazat pe costuri reduse. În acest context, România traversează o perioadă de stagflație, marcată de o contracție economică și o inflație ridicată, după doi ani de creșteri economice modeste.
În ceea ce privește situația macroeconomică, Cosmin Marinescu a menționat că după evoluții de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, perspectivele rămân rezervate. Deși inflația a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, prognozele indică o revenire la țintă abia în ultimul trimestru din 2027. Scăderea consumului și output-gap-ul negativ semnalează nevoia ca investițiile să devină principalul motor al economiei.
Analiza finanțelor publice evidențiază o creștere îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, estimate la peste 3% din PIB, după ce datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB. Deși deficitul bugetar a cunoscut o reducere consistentă, viceguvernatorul subliniază că procesul de consolidare bugetară trebuie să rămână susținut și credibil și în anul 2027. Predictibilitatea fiscală este considerată vitală pentru extinderea capitalului privat.
Prima condiție pentru noul model de creștere este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, inclusiv a fondurilor europene. A doua condiție vizează infrastructura financiară, axându-se pe capitalizarea companiilor, structura finanțării și disciplina la plată. România are în prezent cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniune, fiind necesară o soluționare a problemei subcapitalizării pentru a asigura un sector corporativ rezilient.
Ultima condiție impusă de Cosmin Marinescu este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor, inovare și tehnologie. România nu poate ocupa poziții superioare în lanțurile valorice internaționale fără investiții în productivitate. Viceguvernatorul a subliniat că avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană, făcând obligatorie evoluția calitativă a economiei.
Evoluția indicatorilor economici relevă faptul că, deși deficitul extern s-a redus, acest lucru a fost rezultatul unei corecții a cererii interne, nu al unei creșteri a exporturilor. Această ajustare a balanței comerciale a survenit ca răspuns la scăderea consumului, neînsemnând un câștig real de competitivitate. Această situație subliniază limitele modelului actual bazat pe forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică.