Aderarea României la zona euro este un proces complex, care îmbină dimensiunile economice cu cele politice, conform declarațiilor făcute de Cristian Popa. Membrul Consiliului de Administrație al BNR a subliniat, vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026, că progresul către moneda unică este strict condiționat de eforturile de consolidare fiscală. Acesta a menționat că, deși există o pregătire tehnică în cadrul băncii centrale, succesul depinde de decizii politice și fiscale coordonate.
Unul dintre principalele obstacole în calea aderării rămâne gestionarea deficitului bugetar, care trebuie redus sub pragul de 3% din PIB. Cristian Popa a precizat că, deși trecerea de la un deficit de 9% la unul de 6% reprezintă un progres, condițiile impuse de criteriile de la Maastricht sunt mult mai riguroase. România și-a asumat reducerea acestui indicator sub limita de 3% în intervalul 2029-2030, moment în care autoritățile vor putea iniția discuții serioase cu partenerii europeni.
Pe lângă aspectele bugetare, controlul inflației și stabilizarea datoriei publice sunt piloni critici pentru atingerea obiectivului. Reprezentantul BNR a avertizat că aceste măsuri depășesc atribuțiile băncii centrale și necesită un efort susținut din partea tuturor instituțiilor statului. Deși adoptarea euro ar elimina riscul valutar și ar reduce costurile de conversie pentru companii și cetățeni, procesul nu este lipsit de dezavantaje, cum ar fi renunțarea la propria politică monetară.
Din punct de vedere tehnic, BNR afirmă că este pregătită pentru tranziția către moneda unică prin implementarea sistemelor de plăți necesare. Cristian Popa a indicat faptul că instituția poate printa bancnote euro și, în viitor apropiat, va putea bate monede euro. Totuși, această infrastructură tehnică nu poate compensa lipsa convergenței economice și juridice, care impune corectarea dezechilibrelor fiscale și asigurarea compatibilității legislației naționale cu normele europene.
În ceea ce privește criteriile de convergență, România trebuie să respecte parametri strict definiți privind stabilitatea prețurilor, datoria publică și cursul de schimb. În plus, leul trebuie să participe cel puțin doi ani la mecanismul european al cursurilor de schimb, ERM II, fără tensiuni majore. Conform raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2026, țara nu îndeplinește încă aceste condiții, având o inflație de 8,4% și o datorie guvernamentală în creștere.
Criteriile de la Maastricht reprezintă cadrul de referință pentru integrarea în zona euro, vizând stabilitatea financiară și monetară a statelor membre. Acestea includ limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB și a datoriei publice la 60% din PIB. De asemenea, rata inflației nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.