Riscurile care vizează stabilitatea financiară la nivel global și european rămân ridicate, existând chiar o tendință de creștere în zona europeană, conform declarațiilor oferite de Florian Neagu. Oficialul BNR a identificat două categorii majore de amenințări internaționale care pot afecta sistemul financiar. Prima vizează nivelul extrem de ridicat de îndatorare al multor state, inclusiv ale unor țări dezvoltate, care au atins praguri de datorie guvernamentală mai mari decât cele de după cel de-al doilea Război Mondial.
Această situație a datoriilor este agravată de faptul că ratele dobânzilor utilizate pentru finanțarea obligațiunilor guvernamentale și a sectorului real sunt semnificativ mai mari decât ritmul de creștere economică. Florian Neagu explică faptul că acest dezechilibru va duce, în scenariul de bază, la o creștere a nivelului datoriilor, ceea ce impune prudență maximă. Lipsa de spațiu de manevră pentru guverne în cazul unor evoluții nefavorabile reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică globală.
Al doilea risc global monitorizat este cel de natură cibernetică, caracterizat prin atacuri tot mai sofisticate asupra firmelor private și a instituțiilor statului. Florian Neagu menționează că aceste atacuri implică resurse financiare masive și sunt cel mai probabil susținute de actori statali. Din acest motiv, este necesară consolidarea capacităților de apărare împotriva acestor amenințări, deoarece impactul lor asupra sistemelor financiare poate fi extrem de semnificativ și de amploare.
În ceea ce privește România, Florian Neagu a evidențiat două riscuri specifice: cel geopolitic și cel legat de dezechilibrele macroeconomice. Tensiunile geopolitice afectează țara prin intermediul prețurilor energiei și al randamentelor financiare, pe măsură ce investitorii caută locații mai sigure. Deși dezechilibrele macroeconomice sunt într-o fază de atenuare față de anul precedent, oficialul subliniază importanța menținerii tendinței de consolidare fiscală pentru a asigura stabilitatea economică locală.
În contextul acestor riscuri, Florian Neagu recomandă companiilor să utilizeze perioadele de respiro pentru a își ordona bilanțurile financiare. Analizând firmele care au activat în economia României în ultimii 30 de ani, acesta a observat că foarte puține au reușit să își mențină situația financiară în regulă. Totuși, sectorul bancar din România prezintă indicatori de sănătate financiară care, în medie, sunt mai buni decât media Uniunii Europene, fiind pregătit să susțină economia reală.
Monitorizarea stabilității financiare rămâne o prioritate pentru autoritățile monetare, în special în perioade de incertitudine economică. În România, discuțiile privind gestionarea deficitului și controlul inflației sunt elemente constante în cadrul politicilor de consolidare fiscală. Menținerea unui echilibru între creșterea economică și gestionarea datoriilor publice este esențială pentru a preveni noi crize de stabilitate care ar putea afecta atât sectorul bancar, cât și capacitatea de finanțare a statului.