Florin Cîțu a criticat decizia Băncii Naționale Române de a menține dobânda de politică monetară la nivelul actual de 6,50% pe an. Această decizie a fost luată în cadrul ședinței de astăzi, 8 octombrie, într-un context în care banca centrală estimează că inflația va crește din nou până la sfârșitul anului. Fostul ministru al Finanțelor Publice susține că această abordare pune presiune pe cetățeni prin creșterea costului vieții.
Decizia BNR de a păstra dobânda neschimbată vine după ce inflația a înregistrat o scădere de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. Totuși, instituția avertizează că prețurile ar putea crește din nou pe fondul scumpirii energiei, a materiilor prime și a carburanților. În termeni practici, menținerea ratei de 6,50% înseamnă că dobânzile din piață nu vor scădea, afectând direct ratele creditelor și veniturile depozitelor în lei.
Florin Cîțu a subliniat că BNR a schimbat estimările privind inflația, de la o scădere constantă la o prognoză de creștere pentru finalul anului. El a scris pe pagina de Facebook că, în aceste condiții, dobânda ar fi trebuit analizată în raport cu riscul unei noi creșteri a prețurilor. Fostul ministru consideră că banca centrală a ignorat acest risc, menținând dobânda neschimbată în ciuda noilor previziuni negative.
Fostul ministru de Finanțe a susținut că o inflație mai mare duce la creșterea PIB-ului nominal, ceea ce poate face ca deficitul și datoria publică să pară mai mici în raport cu economia. „Aceasta pare să fie justificarea neoficială a compromisului: viață mai scumpă pentru români în schimbul unor indicatori macroeconomici cosmetizați”, a declarat Florin Cîțu. El a pus la îndoială dacă obiectivul principal al BNR este stabilitatea prețurilor sau dacă inflația este folosită pentru a îmbunătăți indicatorii statului.
Evoluția economică recentă arată că economia a stagnat în trimestrul al doilea, în timp ce consumul populației a continuat să scadă. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic, deși scăderea a fost mai redusă decât reculul de 1,2% din primul trimestru. În același timp, exporturile nete au afectat negativ evoluția economiei, iar deficitul comercial și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie.
Indicatorii economici relevanți pentru perioada recentă indică faptul că economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. Această stagnare a avut loc într-un context în care atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au raportat creșteri după perioade de diminuare a dezechilibrelor. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR este programată pe 12 noiembrie 2026.