Infractorii care vizează cardurile bancare profită de ferestrele de timp în care instituțiile financiare reacționează lent pentru a maximiza pierderile. Atacatorii caută intervale limitate până la descoperirea fraudei, utilizând adesea perioadele de weekend pentru a evita monitorizarea constantă. Michal Prázný, Vice President, Business Development Eastern Europe Total Issuing Solutions în cadrul FIS, a subliniat la evenimentul Future Banking Summit că succesul atacurilor depinde de viteza de intervenție a băncilor.
O provocare majoră pentru sectorul bancar nu constă în identificarea propriu-zisă a fraudei, ci în rapiditatea cu care se pot opri operațiunile suspecte. Michal Prázný explică faptul că inteligența artificială și puterea de calcul sunt utilizate atât de bănci, cât și de infractori. Aceștia din urmă cunosc bine fereastra de oportunitate, care poate varia de la câteva minute până la câteva zile, încercând să extragă cât mai mulți bani în acest interval.
Băncile evită adesea blocarea automată a tranzacțiilor suspecte pentru a nu afecta experiența clienților și pentru a nu bloca operațiuni legitime. Această decizie este influențată de dorința instituțiilor de a atrage noi utilizatori și de a crește cota de piață fără a genera nemulțumiri. Totuși, Michal Prázný menționează că, dacă un emitent de card solicită oprirea imediată a unei tokenizări suspecte, pierderile pot fi reduse la zero sau la valori foarte mici.
Tokenizarea reprezintă un proces prin care datele cardului sunt înlocuite cu un identificator digital, fiind utilizată frecvent în portofelele electronice. Dacă un infractor reușește o tokenizare frauduloasă, poate efectua plăți fără a deține cardul fizic. Infractorii sunt suficient de inteligenți pentru a identifica băncile care nu au echipe de monitorizare sau sisteme active în weekend, programându-și atacurile pentru vineri seara pentru a profita de lipsa intervenției imediate.
Eficiența sistemelor de securitate depinde în ultimă instanță de modul în care fiecare bancă își configurează și utilizează tehnologia disponibilă. Michal Prázný afirmă că tehnologia poate oferi un nivel de protecție foarte ridicat, dar băncii trebuie să găsească un echilibru între securitate și fluiditatea serviciilor oferite. Problema nu este cauzată de breșe tehnologice cunoscute, ci de modul de implementare a protocoalelor de apărare împotriva fraudelor.
Sectorul financiar global utilizează sisteme complexe de monitorizare pentru a detecta anomalii în comportamentul de plată al utilizatorilor. Acestea includ algoritmi avansați care analizează tranzacțiile în timp real pentru a identifica modele de consum neobișnuite. Protecția împotriva fraudelor de tip card implică atât tehnologii de criptare, cât și proceduri de verificare a identității, fiind esențială pentru menținerea încrederii consumatorilor în sistemul de plăți digitale.