Criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) au încetat să mai fie doar o temă de raportare sau de reputație, devenind un factor decisiv în procesul de creditare. Gabriela Anton, partener în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații și coordonatoarea proiectelor firmei în domeniul financiar-bancar, a explicat la Banking Forum că pregătirea timpurie a documentației privind sustenabilitatea poate oferi companiilor un avantaj competitiv. Această abordare influențează direct accesul la finanțări și costul acestora.
Evaluarea ESG nu se mai limitează la simpla existență a unei politici de sustenabilitate, ci vizează impactul riscurilor asupra activității economice a debitorului. Gabriela Anton subliniază că băncile realizează verificări riguroase înainte de aprobarea creditului, analizând modul în care aceste riscuri pot afecta cash-flow-ul sau costul de conformare. Astfel, analiza riscurilor de mediu și sociale devine parte integrantă din procesul de stabilire a capacității de finanțare a unui proiect.
Instrumente precum Taxonomia UE și Principiile Ecuatorului definesc cadrul de evaluare pentru activitățile economice durabile. Taxonomia UE funcționează ca un „dicționar” pentru finanțările verzi, stabilind criteriile tehnice necesare pentru ca o activitate să fie considerată sustenabilă. În ceea ce privește Principiile Ecuatorului, deși băncile din România nu sunt direct membre, acestea devin relevante prin intermediul societăților-mamă din grupuri financiare internaționale care implică finanțări pentru infrastructură sau energie.
Impactul riscurilor de mediu poate ajunge direct în calculele de rambursare ale unui credit. Gabriela Anton a exemplificat acest fenomen prin proiectele eoliene, unde dezvoltatorii trebuie să monitorizeze efectele asupra biodiversității, precum impactul asupra păsărilor sau liliecilor. Dacă o companie este obligată să reducă producția de energie pentru a proteja fauna, veniturile scăzute pot afecta direct serviciul datoriei și capacitatea de a returna împrumutul bancar.
Există trei tipuri principale de finanțări sustenabile: creditele verzi, destinate proiectelor eligibile; creditele legate de performanța ESG, unde marja este corelată cu indicatori de performanță (KPI); și finanțările de tranziție. Aceste din urmă sunt menite companiilor care își reduc impactul asupra mediului fără a fi deja active verzi. Gabriela Anton menționează că băncile pot solicita date ESG chiar și companiilor care nu au obligația legală de a raporta aceste informații.
Cadrul de raportare în România este reglementat prin instrumente precum Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024, OUG nr. 137/2024 și Codul român al sustenabilității, aprobat prin HG nr. 1117/2023. Aceste reglementări asigură transpunerea cerințelor europene privind durabilitatea în legislația locală. Integrarea acestor standarde în sistemele de management al riscurilor bancare este esențială pentru monitorizarea indicatorilor precum Green Asset Ratio (GAR).