Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o creștere, ajungând la 6,06%, față de 5,98% înregistrat cu o zi înainte, conform datelor BNR de joi, 1 octombrie. Această evoluție reprezintă cel mai înalt nivel al acestui indicator de la data de 12 ianuarie, când indicele nu mai depășise pragul de 6%. Această mișcare marchează finalizarea unei perioade de stabilitate în care indicele a rămas constant în intervalul 5,83-5,84% între 21 mai și 22 septembrie.
Creșterea nu este un eveniment izolat, deoarece în ultimele șapte ședințe ROBOR la 3 luni a urcat cu 0,22 puncte procentuale. Tendința de creștere este vizibilă la toate scadențele, inclusiv la ROBOR la o lună, care a trecut de 6% pentru prima dată din octombrie anul trecut. De asemenea, ROBOR la 6 luni a ajuns la 6,12%, iar cel la 12 luni a urcat la 6,18%, deși toate aceste valori rămân sub nivelurile de acum un an.
Contextul politic și cel de rating influențează această evoluție, în condițiile în care Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan pe 30 septembrie, cu 182 de voturi pentru. Această instabilitate apare chiar înainte de evaluarea de rating a țării de către S&P, programată pentru 2 octombrie, unde România are obecnie ratingul BBB- cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar putea crește costul împrumuturilor statului și, prin consecvență, și al celor contractate de bănci.
Impactul asupra clienților bancari se va simți la recalcularea dobânzilor, proces care are loc de obicei la trei sau șase luni. Pentru un credit de 100.000 lei pe 15 ani, trecerea de la un ROBOR de 5,84% la 6,06% înseamnă o suplimentare de aproximativ 13 lei pe lună. În cazul unui credit de 300.000 lei pe 25 de ani, suplimentarea lunară este estimată la circa 44 de lei, presupunând o marjă a băncii de 2%.
Impactul asupra economiei este semnificativ, având în vedere că aproximativ 152.000 de români au credite ipotecare sau imobiliare legate de ROBOR, conform datelor BNR de la 30 iunie 2026. În plus, peste 115.000 de firme utilizează acest indice pentru finanțările lor bancare. Deși creditele noi pentru persoane fizice folosesc de obicei IRCC, și acest indice a urcat la 5,93% la 30 septembrie, ceea ce va influența ratele în perioada aprilie 2027.
Dobânda de politică monetară a BNR a fost menținută la 6,50% din august 2024, situându-se în coridorul stabilit între 5,50% și 7,50%. Deși ROBOR este încă sub această dobândă-cheie, direcția de creștere indică o schimbare de paradigmă după perioada de scădere continuă din toamna lui 2025 până în februarie. Monitorizarea ratingului S&P rămâne crucială pentru stabilizarea costului banilor în perioada următoare.