Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o creștere miercuri, 23 septembrie, ajungând la 5,85% pe an, de la nivelul de 5,84% raportat anterior. Această modificare marchează prima fluctuație a acestui indicator după o perioadă de aproximativ trei luni de stagnare a valorii. Datele privind noul nivel al indicelui au fost furnizate de BNR, venind într-un moment de incertitudine economică și politică în România.
Schimbarea de 0,01 puncte procentuale nu a fost singura înregistrată în ședința de miercuri. Și ROBOR la 6 luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat de la 5,93% la 5,94% pe an. Totodată, indicele ROBOR la 12 luni a cunoscut și acesta o creștere, trecând de la 5,98% la 5,99% pe an, reflectând o tendință ascendentă a indicatorilor de referință.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, acesta a rămas la nivelul de 5,56% pe an. Acest nivel este determinat prin calcularea mediei aritmetice a ratelor zilnice de dobândă ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2026. Această valoare diferă de ROBOR, care este utilizat pentru creditarea de consum în lei cu dobândă variabilă.
Evoluția indicelui vine după o perioadă lungă de stabilitate, începând cu 22 iunie 2026, când ROBOR la 3 luni a revenit la 5,84%. Această perioadă de „îngheț” a fost influențată de factori precum lichiditatea din piață, inflația, politica monetară a BNR și nivelul facilității de depozit. În acest interval, piața a fost marcată și de conflictul dintre sectorul bancar și Consiliul Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR.
În iunie 2026, Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni cumulate de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a 710 milioane de euro, celor 10 bănci implicate. Autoritatea a susținut că băncile au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale privind prețurile. Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România au respins acuzațiile, considerând că presupusa manipulare a ROBOR este nefondată.
Contextul actual este agravat de criza politică din țară, România neavând un guvern cu puteri depline după căderea Cabinetului condus de Ilie Bolojan. Deși președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de premier pe 17 septembrie, negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare continuă. Pentru învestirea unui nou guvern sunt necesare 233 de voturi, însă PSD și AUR au anunțat că nu vor susține formula propusă.