Premierul Luca Niculescu urmează să desfășoare luni o serie de întâlniri strategice, începând cu o discuție la sediul BNR și continuând cu o sesiune de lucru cu sectorul privat. Programul prevede o întâlnire la ora 11:00 cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, urmată, la ora 14:00, de o întrevedere cu reprezentanții mediului de afaceri organizată la Palatul Victoria. Aceste acțiuni marchează începutul activității de coordonare a noului guvern.
Unul dintre punctele centrale ale mandatului este gestionarea fondurilor europene, în special prin finalizarea proceselor legate de PNRR. Luca Niculescu a solicitat ministerelor implicate să accelereze eforturile pentru efectuarea ultimelor plăți, punând accent pe evaluarea cererilor de plată numărul 5 și 6. Premierul a subliniat necesitatea de a identifica și remedia problemele tehnice sau legislative care au apărut în relația cu Comisia Europeană pentru a debloca miliardele de euro.
Pentru a asigura acest proces, guvernul activează o echipă operativă dedicată care va răspunde rapid cerințelor Comisiei Europene. Obiectivul este închiderea PNRR fără pierderi financiare, alături de accelerarea absorbției fondurilor din Politica de Coeziune 2021–2027 prin monitorizare săptămânală. De asemenea, o prioritate majoră este pregătirea și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (2028–2034), care reprezintă o miză de peste 60 de miliarde de euro pentru modernizarea țării.
În ceea ce privește stabilitatea fiscală, adoptarea bugetului pentru anul 2027 este considerată o prioritate absolută de către Luca Niculescu. Premierul a declarat că bugetul trebuie să respecte angajamentele asumate, inclusiv ținta de deficit stabilită, pentru a relansa economia. El a menționat că, deși există preocupări privind procesul de adoptare, toate partidele responsabile trebuie să înțeleagă caracterul obligatoriu al acestui document pentru stabilitatea economică.
Agenda de lucru reflectă nevoia de a stabiliza indicatorii macroeconomici imediat după investitura în Parlament. Pe lângă gestionarea fondurilor europene, accentul cade pe menținerea disciplinei bugetare și pe dialogul constant cu instituțiile financiare și reprezentanții economiei. Această abordare vizează atât absorbția rapidă a capitalului extern, cât și asigurarea unui cadru legislativ previzibil pentru investitorii și companiile care operează în România.
Evoluția bugetară și gestionarea datoriei publice rămân subiecte critice pentru stabilitatea financiară a statului. În contextul actual, dobânzile la datoria publică ar putea depăși pragul de 70 de miliarde de lei în cursul anului viitor, ceea ce pune presiune pe capacitatea de absorbție a fondurilor și pe necesitatea de a menține un deficit controlat prin adoptarea unui buget riguros.