Moneda națională se confruntă cu noi episoade de presiune, fiind influențată de scăderea rezervelor valutare ale BNR, un dolar mai puternic și incertitudinea politică. Aceste elemente pot transforma deprecierea leului într-un test critic pentru costul importurilor, pentru nivelul creditării și pentru consumul intern. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, subliniază că aceste factori pot afecta semnificativ stabilitatea economică în perioada următoare.
Leul a traversat deja două perioade de depreciere în raport cu moneda unică europeană în cursul anului 2026, prima având loc în primăvară, iar a doua fiind activă în această toamnă. Pe fondul prudenței investitorilor și a unei răbdări care scade într-un mediu global atent la avertismente, incertitudinea fiscală și politică a generat vulnerabilități ale cursului de schimb. Situația este agravată de dificultățile de formare a unui guvern și de datele privind scăderea rezervelor.
Rezervele BNR, deși sunt considerate adecvate, au înregistrat o scădere de 4,805 miliarde de euro doar în luna septembrie, ajungând la un nivel de 60,06 miliarde de euro. Claudiu Cazacu menționează că aceste fonduri nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului valutar, deoarece banca centrală urmează să mențină abordarea de flotare controlată. Prezența BNR în piață are rolul de a netezi mișcările abrupte, dar nu poate opri ajustările macroeconomice necesare pe termen lung.
Impactul dolarului este semnificativ, deoarece cursul dolar-leu s-a apreciat cu 10,3% anul acesta, un ritm de creștere de două ori mai mare decât cel al perechii euro-leu, care a crescut cu 5,12%. Un dolar mai scump crește costurile pentru petrol, combustibili, gaze, materii prime și echipamente industriale importate din Asia. De asemenea, aprecierea dolarului face mai costisitoare rambursarea datoriilor denominate în USD de către stat sau de către companii.
În ceea ce privește deficitul comercial, acesta a înregistrat în primele șapte luni ale anului o valoare de 19,276 miliarde de euro, o scădere de 1,1% față de perioada similară din 2025. Totuși, deficitul de cont curent este estimat la 6,8% din PIB pentru acest an, un nivel foarte ridicat comparativ cu Polonia, aflată la 2%, sau Ungaria, la 0,1% din PIB. Această dinamică sugerează că un euro mai puternic poate ajuta la diminuarea deficitului extern prin limitarea consumului de importuri.
În contextul politicii monetare, se anticipează menținerea ratei dobânzii la 6,5% de către BNR. Estimările pentru cursul de schimb variază, însă există scenarii în care leul ar putea atinge pragul de 5,5 lei pentru un euro în lunile următoare, în special dacă incertitudinea politică persistă. Analizele indică faptul că, dacă s-ar aplica o zonă de toleranță de 5% față de nivelul de echilibrare calculat prin cursul de schimb efectiv real, pragul ar fi de 5,54 lei.
#context_missing: false