Băncile participante la procedura de stabilire a ratei de referință ROBOR au primit, pe 28 septembrie 2026, comunicarea oficială a deciziei de sancționare și a motivării emise de Consiliul Concurenței. Această decizie vine în urma unei investigații privind o presupusă înțelegere sau practică concertată pentru fixarea coordonată a valorii ROBOR. Majoritatea instituțiilor de credit au anunțat imediat că vor contesta în instanță concluziile autorității de concurență.
Banca Transilvania a confirmat primirea documentului și a menținut poziția conform căreia întreaga sa conduită a fost aliniată cerințelor legale care reglementează piețele bancare. Instituția va demara toate demersurile necesare pentru a-și apăra poziția în toate etapele procedurale, având încredere în soliditatea argumentelor sale. De asemenea, Banca Transilvania a precizat că sancțiunile sunt cele estimate anterior prin raportul curent publicat de emitent la data de 08.06.2026.
CEC Bank a declarat că respinge cu tărie acuzațiile și va contesta decizia în fața Curții de Apel București, inclusiv prin apel la instanțele europene. Banca a subliniat că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost transparentă și conformă cu reglementările Băncii Naționale a României. CEC Bank a adăugat că această decizie nu va afecta capacitatea băncii de a onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri de afaceri.
BRD – Groupe Société Générale și Raiffeisen Bank România au respins categoric concluziile, susținând că nu există dovezi factuale privind participarea la practici anticoncurențiale. BRD a menționat că va solicita anularea deciziei, afirmând că a respectat Regulile privind stabilirea ratelor ROBID și ROBOR. Raiffeisen Bank a precizat că decizia nu aduce elemente noi față de cele prezentate în iunie 2026 și că mecanismul de stabilire a cotațiilor este unul strict reglementat de BNR.
UniCredit Bank România și ING Bank România au declarat că vor utiliza toate mijloacele legale pentru a-și susține interesele și pentru a contesta sancțiunile. UniCredit a menționat că investigația a fost declanșată în oficiu pe 24.10.2022 și vizează 10 bănci participante la procesul de fixing. ING Bank România a respins constatările, considerând decizia neîntemeinată, și a exprimat încrederea că instanțele de judecată vor analiza obiectiv toate elementele relevante ale cauzei.
Libra Internet Bank a primit comunicarea oficială și a menționat că investigația, inițiată în 2022, a fost extinsă asupra băncii în noiembrie 2025. Consiliul Concurenței a aplicat băncii o amendă de 45.864.217,56 lei, echivalent cu 3,80625% din cifra de afaceri din 2025, pentru încălcarea legii concurenței și a tratatului UE. Banca a declarat că indicatorii de solvabilitate și lichiditate rămân peste cerințele reglementate și că sancțiunea nu afectează activitatea curentă.
Contextul juridic al acestei investigații se bazează pe suspiciunea unei practici concertate în cadrul procesului de fixing, un mecanism tehnic prin care se determină ratele de referință. Consiliul Concurenței a evaluat dacă băncile au cooperat pentru a influența aceste cote, acțiune care ar încălca regulile de concurență din România și din Uniunea Europeană, afectând astfel echilibrul pieței financiare.