Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană relevă faptul că băncile din Germania, Franța, Italia și Spania evaluează mai favorabil companiile din sectoarele cu expunere ridicată la inteligența artificială. Această tendință a apărut pe măsură ce interesul public pentru AI a crescut semnificativ după lansarea ChatGPT. Totuși, cercetarea semnalează și o schimbare de paradigmă pentru liderii de piață, care încep să piardă avantajul relativ de risc în raport cu concurenții lor.
Analiza, semnată de Bruno Buchetti, Christian Eufinger, Luca X. Lin și Ixart Miquel-Flores, utilizează date din AnaCredit și Orbis pentru firme private necotate. Studiul a examinat aproximativ 6,8 milioane de observații firmă–bancă–trimestru între primul trimestru din 2021 și ultimul trimestru din 2024. O creștere cu o abatere standard a atenției publice pentru AI este asociată cu o probabilitate de neplată (PD) evaluată cu aproximativ 5% mai mică pentru grupul cu expunere ridicată față de ceilalți debitori.
În cadrul acestor piețe, companiile care se aflau în partea superioară a clasamentului vânzărilor în perioada 2019–2021 pierd din avantajul relativ de risc în fața rivalilor. Această evoluție se manifestă și prin scăderi relativă a creditelor utilizate și a finanțării totale angajate pentru lideri. Autorii precizează că acest fenomen nu înseamnă că riscul tuturor liderilor crește în termeni absoluți, ci sugerează că tehnologia poate reduce barierele de intrare pentru concurenți.
Reacția creditorilor variază în funcție de specializarea acestora în sectorul debitorului. Băncile care aveau deja o pondere de cel puțin 10% a sectorului respectiv în portofoliul de credit înainte de ChatGPT tind să facă o reevaluare mai favorabilă a firmelor expuse la AI. Pe de altă parte, reevaluarea este mai slabă pentru companiile intensive în muncă, ceea ce ar putea reflecta incertitudinea legată de reorganizarea activității și adaptarea competențelor.
Tiparul de pierdere a avantajului relativ se regăsește și în datele privind restanțele ulterioare, deși studiul nu stabilește dacă băncile au anticipat deteriorarea sau doar au reacționat la semnalele existente. Analiza nu separă deciziile băncii de cererea de finanțare a firmelor, deci nu dovedește un refuz de credit. De asemenea, cercetarea nu demonstrează un efect cauzal direct al AI și nu oferă rezultate specifice pentru România sau Moldova.
În contextul financiar european, evaluările de risc sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului bancar. Datele de la AnaCredit, utilizate în acest studiu, reprezintă sistemul de raportare al băncii centrale pentru creditele acordate, oferind o imagine detaliată asupra riscurilor de creditare. Această infrastructură de date permite instituțiilor să monitorizeze probabilitatea de neplată și să ajusteze modelele de risc prudențial în funcție de evoluțiile economice și tehnologice.