Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat că economia României se confruntă cu riscuri de stagflație, inflație persistentă și dezechilibre bugetare cronice. Într-o analiză publicată la 25 octombrie 2026, acesta a subliniat că perspectiva de relaxare monetară este limitată, iar menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% ar putea continua încă peste mai multe trimestre. Această poziție staționară ar putea marca un record european pentru țara noastră.
Contextul economic actual este marcat de provocări neanticipate care au determinat amânarea ciclului de relaxare monetară. Cosmin Marinescu explică faptul că abordarea BNR urmărește surmontarea stagflației într-un mediu în care șocurile externe și cele interne generează revizuiri constante ale prognozelor. Presiunile inflaționiste sunt alimentate de prețurile energiei, în timp ce deficitul de cerere din economie limitează efectele de reducere a inflației, făcând procesul de stabilizare a prețurilor mult mai dificil.
Șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu a devenit o problemă persistentă, afectând anticipațiile privind evoluția viitoare a prețurilor. Viceguvernatorul a menționat că, în 2025, BNR a ales să nu majoreze dobânda, deși inflația a depășit pragul de 10% pentru mai multe luni. Decizia a fost luată deoarece creșterea prețurilor provenea din factori fiscali, precum majorarea TVA-ului, iar o creștere a dobânzii ar fi putut accentua contracția activității economice fără a rezolva cauzele.
Eficiența strategiei de țintire a inflației este un punct critic, România având cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune de la adoptarea strategiei în 2005. Din ultimii 21 de ani, inflația s-a situat în intervalul țintei doar în șase ani, adică în mai puțin de o treime din această perioadă. În comparație, numărul anilor în care inflația a depășit ținta a fost semnificativ mai mic în Cehia, Polonia sau Ungaria, evidențiind dificultățile structurale ale economiei românești.
Dezechilibrele bugetare reprezintă o vulnerabilitate majoră, având în vedere deficitul de 9,3% din PIB înregistrat în anul 2024. Cosmin Marinescu a descris expansiunea bugetară de atunci ca fiind un impuls de tip „helicopter money”, care a alimentat cererea și a accentuat riscurile economice. Acumularea datoriei publice și deficitele cronice reduc capacitatea statului de a răspunde la noi șocuri și contribuie la menținerea unor costuri ridicate de finanțare pentru economie.
Consolidarea fiscală rămâne principala provocare pentru stabilitatea macroeconomică a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice sunt considerate esențiale pentru atenuarea vulnerabilităților externe și pentru extinderea spațiului de manevră al politicilor economice. Fără o disciplină fiscală riguroasă, politica monetară nu poate compensa singură dezechilibrele structurale care generează presiuni inflaționiste constante.