Comisia Europeană intenționează să accelereze dezvoltarea relațiilor comerciale și de investiții cu Africa prin utilizarea unor instrumente mai flexibile decât negocierile comerciale tradiționale. În cadrul unei dezbateri organizate pe 6 octombrie la Parlamentul European, comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, a prezentat mecanisme precum Clean Trade and Investment Partnerships și acorduri pentru facilitarea investițiilor. Aceste formule sunt menite să construiască mai rapid lanțuri de aprovizionare, investiții și cooperare industrială directă cu partenerii africani.
Strategia Comisiei nu înlocuiește acordurile de parteneriat economic sau cele comerciale de amploare, ci construiește în paralel instrumente cu o sferă de aplicare mai precisă. Acestea pot fi negociate și implementate rapid în domenii specifice, precum energia curată, materiile prime sau infrastructura. Un exemplu este parteneriatul CTIP cu Africa de Sud, semnat în noiembrie 2025, care vizează dezvoltarea unor lanțuri industriale și energetice, incluzând proiecte de hidrogen verde și extinderea rețelelor electrice.
Un alt model utilizat este Sustainable Investment Facilitation Agreement (SIFA), care urmărește îmbunătățirea mediului investițional prin transparență și simplificarea procedurilor administrative, fără a elimina tarifele vamale. Acordul SIFA cu Angola este deja în vigoare din septembrie 2024, iar negocierile pentru un instrument similar cu Côte d’Ivoire au început în iulie 2026. Comisia indică faptul că în Côte d’Ivoire ponderea produselor de cacao procesate în exporturi a crescut de la 32% la 42% sub incidența acordurilor existente.
În ciuda flexibilității promovate de Comisie, eurodeputații au ridicat semne de întrebare privind distribuția beneficiilor și controlul democratic asupra acestor noi tipuri de acorduri. Bernd Lange, eurodeputat S&D din Germania și președintele Comisiei pentru comerț internațional, a subliniat necesitatea ca economiile africane să proceseze local materiile prime. Obiectivul este ca statele partenere să dezvolte lanțuri valorice proprii și să genereze locuri de muncă, evitând rolul de simpli furnizori de resurse neprelucrate pentru Europa.
Din perspectiva securității economice, UE urmărește diversificarea furnizorilor de tehnologii și materii prime pentru a reduce dependențele concentrate în câteva state. Relația comercială este deja semnificativă, Comisia estimând comerțul dintre UE și Africa subsahariană la aproximativ 160 de miliarde EUR în 2024. Totodată, în iunie, UE a finalizat negocierile pentru modernizarea acordului de parteneriat economic cu Comore, Madagascar, Mauritius și Seychelles, un document care include servicii, achiziții publice și proprietate intelectuală.
Dezbaterile de la Parlamentul European reflectă o tensiune între nevoia de viteză în negociere și necesitatea supravegherii politice a angajamentelor asumate. Deși discuția de pe 6 octombrie nu a produs un nou acord, Parlamentul urmează să voteze separat o rezoluție privind relațiile comerciale și de investiții UE-Africa pe 8 octombrie. Acest vot va stabili poziția colectivă a instituției față de noile instrumente de cooperare economică propuse de Comisie.