Germania intenționează să exercite presiuni în cadrul Uniunii Europene pentru implementarea rapidă a unor cote de import din China. Această inițiativă vizează categorii de bunuri precum industria chimică, construcția de mașini și, eventual, industria farmaceutică. Berlinul propune aceste măsuri de salvaguardare ca o extensie a plafonului care va fi impus deja pentru vehiculele hibride chineze, încercând astfel să limiteze impactul importurilor care cresc brusc pe piața europeană.
Această schimbare de poziție reprezintă un moment de cotitură în politica comercială a Germaniei, pe fondul îngrijorărilor privind presiunea asupra producătorilor europeni. Propunerea vine într-un context de alertă, precedând summitul liderilor UE de la Bruxelles, unde se vor discuta deficitul comercial tot mai mare și eficiența măsurilor de protecție. Germania susține necesitatea unor instrumente de apărare mai puternice, o viziune partajată de Franța pentru a proteja sectoarele strategice.
Dezechilibrul comercial dintre UE și China a atins valori alarmante, deficitul cu bunuri fiind de 360 de miliarde de euro în 2025. Datele furnizate de Reuters indică faptul că în prima jumătate a anului 2026, acest deficit a ajuns deja la 200 de miliarde de euro. Conform Eurostat, în trimestrul al doilea din 2026, deficitul s-a extins la 103 miliarde de euro, fiind cel mai ridicat nivel de după trimestrul al treilea din 2022.
Analizele realizate de Bruegel subliniază că exporturile auto chineze, estimate la 15 miliarde de euro, reprezintă o componentă minoră în raport cu deficitul total. Majoritatea dezechilibrului provine din importurile de utilaje, produse chimice, metale, panouri solare și tehnologie informațională. Alicia Garcia-Herrero, senior fellow la Bruegel, menționează că o reducere marginală a exporturilor auto nu va schimba semnificativ situația economică generală a blocului european.
În cadrul consultărilor de la Beijing, Maroš Šefčovič a discutat despre câteva înțelegeri comune, însă impactul lor rămâne limitat. China va reduce tarifele pentru anumite produse europene, precum componentele auto sau uleiul de măsline, generând economii de aproximativ 225 de milioane de euro. Totodată, s-a creat un „canal verde” pentru pământuri rare, însă acest mecanism rămâne la discreția Chinei, fără a garanta furnizarea necesară.
Situația comercială globală este marcată de o volatilitate ridicată, influențată și de factori macroeconomici externi. De exemplu, în contextul piețelor internaționale, inflația din SUA a accelerat la 3,7% în septembrie, depășind așteptările analiștilor. Această evoluție, combinată cu presiunile geopolitice care afectează prețurile carburanților, contribuie la un mediu economic complex în care deciziile de protecționism comercial ale UE devin tot mai critice pentru stabilitatea industriilor locale.