Iulian Stanciu, care a părăsit compania eMAG după 17 ani de conducere și și-a vândut ultimele acțiuni în acest an, a oferit detalii despre viitorul comerțului online. Acesta subliniază că dezvoltarea continuă este obligatorie pentru a contracara presiunea exercitată de giganții din Asia, precum Shein, Temu sau Trendyol. Strategia de supraviețuire pentru companiile europene depinde de dimensiunea operațiunilor, capacitatea de a construi tehnologie proprie și de accesul la o bază vastă de produse.
Conform lui Iulian Stanciu, eMAG trebuie să se concentreze pe extinderea numărului de clienți și pe dezvoltarea unui ecosistem de servicii integrate. Acesta menționează investiția în Sameday, o companie care a crescut de la o valoare de un milion de euro la una care se apropie de un miliard, oferind o rețea regională de easybox-uri. Alte elemente esențiale pentru diferențierea față de competitorii străini sunt serviciile de plăți prin HeyBlue, logistica proprie prin depozitele eMAG și infrastructura de advertising pentru selleri.
Fostul lider a criticat dur modul în care jucătorii asiatici au intrat pe piață, afirmând că aceștia nu au jucat fair. Iulian Stanciu susține că platformele din Asia au exploatat breșe ale legislației europene, neplătind taxe pe care companiile locale le achită regulat. Mai mult, acesta a indicat faptul că multe reguli privind protecția consumatorului, protecția datelor personale și ajutoarele de stat nu au fost respectate de acești jucători, spre deosebire de companii precum Amazon.
În ceea ce privește impactul economic, Iulian Stanciu a explicat faptul că atunci când se consumă produse din Europa, o parte semnificativă din bani rămâne în ecosistemul european. În schimb, la achizițiile din Asia, doar TVA-ul rămâne în Europa, restul valorii plecând în afara continentului. El a recomandat consumatorilor să pună în balanță dacă achizițiile lor ajută economia națională, subliniind că finanțarea unui deficit comercial foarte mare afectează capacitatea statului de a investi în infrastructură.
E-commerce-ul reprezintă în prezent aproximativ 12-13% din totalul retail-ului, în timp ce în zona de food acesta este de doar 1%. Există un potențial de creștere semnificativ, având în vedere că în anumite țări din Asia acest segment depășește pragul de 30%. Succesul va depinde de calitatea serviciilor de livrare, de infrastructură și de diversitatea produselor oferite de companiile care vor să rămână competitive pe termen lung.
Evoluția comerțului online este strâns legată de echilibrul balanței comerciale și de capacitatea statelor de a colecta taxele necesare pentru bugetul public. Un deficit comercial persistent poate pune presiune pe resursele de care dispune statul pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru reducerea deficitului bugetar, un indicator economic monitorizat constant pentru stabilitatea macroeconomică a țării.