Franța și Germania susțin includerea Marii Britanii în cadrul programului „Made in Europe” dedicat industriei auto. Această propunere impune însă Londra condiția de a se alinia politicii comerciale a Uniunii Europene în ceea ce privește producția din China. Inițiativa vizează consolidarea producției europene și protejarea industriei comunitare împotriva concurenței oferită de importurile ieftine, în special cele provenite din China, prin intermediul proiectului legislativ Industrial Accelerator Act.
Propunerea franco-germană vizează extinderea cadrului european pentru sectorul auto către anumiți parteneri din afara UE. Conform documentului consultat de The Guardian, definiția „Made in Europe” ar include cele 27 de state membre și ar permite participarea partenerilor care făceau parte din piața unică la 1 ianuarie 2020. În acest scenariu, Norvegia ar putea intra într-un cadru similar, având în vedere participarea sa la piața unică prin Spațiul Economic European.
Accesul Marii Britanii la acest sistem ar fi condiționat de un acord de reciprocitate deplină și de adoptarea schemei europene de preferință aplicabile industriei auto. Documentul prevede, de asemenea, o aliniere dinamică la regulile europene privind investițiile provenite din state terțe și implementarea unor măsuri pentru a împiedica ocolirea normelor comerciale. Practic, Londra ar trebui să accepte o parte din regulile Bruxelles-ului pentru a beneficia de avantajele sistemului propus.
Guvernul britanic se confruntă cu o decizie sensibilă privind autonomia comercială obținută după Brexit. Pe de o parte, există riscul ca excluderea din program să afecteze schimburile comerciale de miliarde de lire și integrarea producătorilor locali în rețelele europene. Pe de altă parte, mărci auto britanice consacrate, precum Lotus și MG, se află deja sub controlul unor grupuri chinezești, ceea ce complică poziția comercială a țării.
Negocierile europene includ și mecanisme de control al importurilor chinezești, precum acorduri referitoare la prețuri sau cote de export. În acest context, pe 9 octombrie, UE și China au ajuns la o înțelegere privind limitarea importurilor de automobile hibride chinezești. Pentru anul 2027, a fost propus un plafon de 350.000 de vehicule, o măsură care subliniază tensiunea comercială dintre blocul european și producătorii asiatici.
Discuțiile privind protecționismul industrial și controlul importurilor chinezești au intensificat presiunea asupra marilor constructori europeni. Directorul Mercedes-Benz a solicitat anterior includerea Marii Britanii în program, avertizând că excluderea acesteia ar afecta negativ întreaga industrie auto europeană. Această poziție reflectă importanța lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere pentru furnizorii de componente și pentru stabilitatea sectorului auto de pe continent.