Adriana Pălășan, vicepreședinte și fondator al Asociației Române de Logistică (ARILOG), a identificat oportunități majore de extindere pentru companiile românești pe piețele regionale. Aceasta a subliniat că Albania, Serbia și Republica Moldova reprezintă zone cu un potențial ridicat, având în vedere procesele de aderare la Uniunea Europeană. În prezent, în Albania și în Republica Moldova nu există niciun parc logistic funcțional, ceea ce oferă un avantaj competitiv pentru operatorii care vor să se extindă dincolo de granițele naționale.
Strategia de creștere pentru anul 2027 trebuie să se concentreze pe optimizarea marjei de profit în interiorul companiilor, înainte de a căuta noi piețe. Adriana Pălășan explică faptul că performanța va veni din transporturile internaționale, din industriile de apărare și din tehnologii, precum și din prezența depozitelor centrale și regionale din zona de Est. De asemenea, procesele interne bine gestionate pot aduce rezultate financiare superioare, chiar dacă cifra de afaceri rămâne constantă.
Contextul geopolitic actual a influențat semnificativ poziția României în infrastructura de transport regională. Războiul din Ucraina a accelerat dezvoltarea autostradelor și a crescut volumul de mărfuri prin Portul Constanța și pe rețeaua feroviară. În timp ce polurile logistice clasice precum București, Cluj sau Timișoara încetinesc, zona de est câștigă teren. Companiile ucrainene caută să își mute operațiunile în România pentru a asigura livrările, necesitând astfel spații de depozitare suplimentare.
Piața locală de spații industriale traversează însă o perioadă de stabilizare după scăderea consumului și declinul industriei auto clasice. Adriana Pălășan menționează că industria de automotive, care deservise motoarele clasice, a suferit din cauza concurenței chineze, afectând direct operatorii logistici. Deși dezvoltatorii precum Garbe sau Panattoni sunt prezenți, cererea pentru închirieri a încetinit. Totuși, retailerii continuă să extindă depozitele, migruind către hale cu înălțimi de 12 metri pentru o utilizare mai eficientă a suprafeței.
În ceea ce privește tehnologia, bariera principală pentru automatizare nu este bugetul, ci calitatea datelor disponibile în sistem. Adriana Pălășan a semnalat probleme grave legate de „master data”, afirmând că informația incorectă sau incompletă împiedică implementarea soluțiilor moderne. Un exemplu de succes a fost automatizarea unei fabrici de lapte de la Brașov prin Olympus, unde a fost utilizat un stivuitor fără stivuitorist. Companiile care pornesc de la zero au adesea sisteme informatice mai agile decât multinaționalele.
Sectorul logistic românesc se confruntă și cu provocări legislative legate de implementarea sistemelor de taxare electronică a drumurilor. Adriana Pălășan a criticat modul în care legile sunt concepute fără a ține cont de realitatea operațională, menționând blocaje tehnice la introducerea în sistem a numărului de vehicule. Această situație generează o povară administrativă suplimentară pentru companii, care trebuie să gestioneze un volum uriaș de facturi zilnice, afectând eficiența fluxurilor de marfă și a proceselor de transport.
În contextul economic actual, dezvoltarea infrastructurii și a tehnologiilor de monitorizare rămâne critică pentru competitivitatea companiilor. În timp ce sectorul retail se adaptează prin spații de depozitare mai înalte, sectorul industrial trebuie să depășească obstacolele legate de digitalizarea datelor și de reglementările de transport pentru a menține ritmul de creștere.