Compania austriacă Spar a depus o nouă plângere oficială la Comisia Europeană, vizând reglementările fiscale aplicate în Ungaria. Entitatea acuză autoritățile ungară că taxa specială pe comerțul cu amănuntul afectează în mod negativ lanțurile de retail deținute de străini. Conform documentelor, modificările legislative recente, care ar trebui să reducă povara fiscală, sunt considerate de companie ca fiind practic inaplicabile pentru marile lanțuri de magazine de pe piața ungară.
Problema centrală vizează faptul că noul guvern ungar nu a eliminat taxa specială introdusă de administrația precedentă, ci a aplicat o modificare legislativă specifică. Această nouă prevedere permite marilor comercianți să funcționeze prin divizarea în companii mai mici, fapt ce le permite să plătească o taxă specială redusă sau chiar zero. Spar susține că această structură este nedreaptă, deoarece companiile mari nu pot fi fragmentate în entități mici pentru a evita impozitarea.
Directorul Spar, Peter Manhartsberger, a declarat pentru agenția de presă APA că Spar Ungaria, care operează sute de magazine, nu poate fi divizată în sute de companii separate. El a descris regulamentul ca fiind „absurd și hărțuitor”, argumentând că obligarea companiei de a își schimba forma juridică reprezintă o încălcare a legislației UE. Compania subliniază că, în conformitate cu normele împotriva eludării fiscale, autoritățile nu ar trebui să recunoască restructurări făcute exclusiv în scopuri fiscale.
Impactul financiar asupra Spar este masiv, taxa specială reprezentând 4,5% din cifra de afaceri anuală, în timp ce rețelele locale plătesc între zero și 0,15%. Anul trecut, taxa specială a costat compania aproximativ 80 de milioane de euro, iar plafonarea adaosului comercial a reprezentat o altă pierdere de 30 de milioane de euro. Pentru anul curent, costul taxei speciale ar putea ajunge la aproape 90 de milioane de euro, iar plafonarea marjei la aproximativ 40 de milioane de euro.
Peter Manhartsberger a menționat că aceste măsuri cauzează pierderi semnificative și altor lanțuri deținute de străini, precum Lidl, Penny, Tesco sau lanțuri de drogherii. El a sugerat că scopul acestor reglementări ar putea fi forțarea operatorilor străini să se retragă din Ungaria și să își vândă magazinele, facilitând astfel achizițiile de către investitorii locali. Spar a cerut intervenția Uniunii Europene în această problemă încă din anul 2022.
Conflictul fiscal dintre Ungaria și sectorul de retail se încadrează într-un context de litigii juridice mai largi la nivel european. Comisia Europeană a decis deja să dea Ungaria în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în acest an, din cauza taxei speciale pe vânzările cu amănuntul și a politicii de plafonare a adaosului comercial. Această acțiune juridică vizează protejarea echilibrului economic și a regulilor de concurență în cadrul pieței comune.