Problema pieței rezidențiale din România se concentrează tot mai mult pe dificultatea accesării finanțării, mai degrabă decât pe prețul proprietăților. Un calcul efectuat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) pentru Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) indică faptul că locuința este relativ accesibilă, însă finanțarea sa nu este. Analiza utilizează date din 2024 pentru a demonstra impactul costurilor de creditare asupra bugetului familiilor.
Pentru un apartament de 55 mp, achiziționat cu un avans de 15% și un credit pe o perioadă de 25 de ani, rata lunară ar reprezenta 56,3% din salariul mediu net. Această cifră depășește cu peste 11 puncte procentuale pragul de 45% din venit pe care Banca Națională a României îl permite pentru creditele destinate primei locuințe. După achitarea ratei și a coșului minim de trai, unui salariat cu venit mediu i-ar rămâne doar 47 de euro pe lună.
Structura pieței imobiliare românești evidențiază o lipsă de utilizare a creditelor ipotecare și a închirierilor, comparativ cu zona euro. Conform datelor prezentate de Gabriel Blăniță de la Colliers România, doar 1% dintre români locuiește într-o casă cu un credit ipotecar în derulare, în timp ce 7% stau în chirie. În zona euro, ponderea acestor categorii este mult mai mare, fiind vorba de 27% pentru credite și 35% pentru închirieri.
Deși 93,2% dintre români locuiau în 2025 într-o locuință deținută de gospodărie, calitatea vieții rămâne o problemă majoră. Datele arată că 40,4% dintre populație trăiau în locuințe supraaglomerate, aceasta fiind cea mai mare rată din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 16,8%. Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, a subliniat că deținerea unei locuințe nu înseamnă neapărat că persoana dispune de spațiul de care are nevoie.
Pentru a rezolva criza, FIDES propune implementarea unor mecanisme noi, precum societățile de investiții imobiliare (REIT), care se află în prezent în proces legislativ la Camera Deputaților. O altă soluție este crearea unui hub național pentru locuința accesibilă, care să lege ministerele, primăriile și dezvoltatorii. Orsolya-Mária Kövér, secretar de stat în MDLPA, a confirmat că ministerul lucrează deja la pregătirea acestor instrumente naționale practice.
În contextul financiar actual, resursele publice pentru locuințe sociale sunt limitate, deși Politica de coeziune 2021-2027 pune la dispoziție 500,5 milioane de euro din fonduri europene. Din această sumă, doar 206,5 milioane de euro au fost alocate la revizuirea de la jumătatea perioadei, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Această disponibilitate financiară necesită mecanisme eficiente de atragere a capitalului privat pentru a acoperi cererea de locuințe.