Aderarea României la zona euro este strâns legată de capacitatea țării de a realiza progrese semnificative în domeniul consolidării fiscale și de a controla inflația. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026, că reducerea deficitului bugetar este o condiție fundamentală. Procesul de integrare monetară depinde de eforturi susținute din partea tuturor decidenților politici și de respectarea unor criterii economice riguroase.
Unul dintre cele mai importante obstacole rămâne atingerea pragului de deficit bugetar prevăzut de criteriile de la Maastricht, care impune o limită de maximum 3% din PIB. Cristian Popa a menționat că, deși scăderea deficitului de la 9% la 6% reprezintă un progres pentru economia română, țara trebuie să depășească acest nivel pentru a fi eligibilă. România și-a asumat în fața partenerilor europeni că va reduce acest indicator sub pragul de 3% din PIB în intervalul 2029-2030.
Consolidarea fiscală implică măsuri complexe care nu se limitează doar la gestionarea deficitului, ci vizează și reducerea datoriei publice. Cristian Popa a explicat faptul că procesul de ajustare este dificil, deoarece necesită și readucerea inflației la niveluri compatibile cu obiectivele economice naționale. Abia după ce obiectivul de sub 3% din PIB este îndeplinit, va putea începe o discuție serioasă privind următorii pași tehnici și politici către adoptarea monedei euro.
Din perspectiva BNR, pregătirea tehnică pentru trecerea la moneda unică este deja în curs de desfășurare, incluzând infrastructura sistemelor de plăți. Cristian Popa a precizat că banca centrală este pregătită din multe puncte de vedere, menționând capacitatea de a printa bancnote euro și, în viitor, de a bate monede. Totuși, el a subliniat că succesul depinde de un efort politic masiv, deoarece integrarea în zona euro este atât un fenomen economic, cât și unul politic.
Deși sprijină parcursul european și adoptarea monedei euro, oficialul BNR a avertizat că procesul nu este lipsit de riscuri sau de compromisuri necesare. Cristian Popa a susținut că, deși beneficiile pentru economia națională sunt evidente, trebuie înțeleasă realitatea faptului că există și dezavantaje. „Nu toate lucrurile sunt roz în zona euro, sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înțelegem că sunt plusuri și minusuri”, a declarat acesta.
Procesul de aderare la zona euro este unul de lungă durată, implicând ajustări structurale ale bugetului de stat. În contextul european, alte țări precum Ungaria și-au stabilit obiectivul de adoptare a monedei euro până în anul 2030. Întreg parcursul către moneda unică necesită o stabilitate macroeconomică pe termen lung, care să permită gestionarea riscurilor asociate integrării într-un bloc monetar mai mare și mai rigid din punct de vedere fiscal.