Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a atinge obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB până în 2031. Totuși, spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este din ce în ce mai limitat, deoarece fiscalitatea crescută din ultimul an a pus deja o presiune semnificativă asupra companiilor și a populației. Economia resimte aceste efecte, având o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent.
Noul guvern propune un mix de măsuri care încearcă să echilibreze corecția bugetară cu protejarea creșterii economice. Printre direcțiile anunțate se numără eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se urmărește o colectare mai bună a TVA-ului, rambursări mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mult mai strict asupra cheltuielilor publice.
Efortul de consolidare a fost vizibil după ce România a înregistrat, acum doi ani, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la 9,3% din PIB. Corecția a fost extrem de rapidă, realizată în doar douăsprezece luni prin măsuri precum creșterea cotei de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11% și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Aceste acțiuni au dus deficitul la aproximativ 6,2% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene.
Impactul asupra consumului și inflației a fost marcat de o inflație care a atins un vârf de 10,85% în mai, coborând ulterior la 6,17% în august. Datele INS arată că în septembrie inflația a urcat din nou la 6,61%. În același timp, sectorul comerțului cu amănuntul a înregistrat scăderi de volum ale cifrei de afaceri, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție negativă, conform datelor Eurostat.
Cea mai mare rezervă de venituri pentru buget nu provine din taxe mai mari, ci din recuperarea TVA-ului neîncasat. În 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neconformării, un gap de colectare mult mai mare decât media de 9,5% din Uniunea Europeană raportată de Comisia Europeană. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, SAF-T și e-Transport poate ajuta la recuperarea acestor fonduri, unde fiecare punct procentual recuperat aduce circa 1,5 miliarde lei.
Evoluția indicatorilor macroeconomici indică faptul că România a trecut printr-o perioadă de ajustare fiscală accelerată pentru a răspunde nevoilor bugetare imediate. Deși agențiile de rating Fitch, Moody's și S&P au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, acestea au aplicat o perspectivă negativă. Această poziție subliniază faptul că procesul de stabilizare a finanțelor publice este încă la jumătatea drumului către obiectivele de pe termen lung.