Ajustarea fiscală necesară pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2031 se confruntă cu o limită critică a majorărilor de taxe. Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că presiunea fiscală exercitată asupra companiilor și a populației este deja semnificativă. Într-un context de încetinire economică, cu o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent, strategia de consolidare trebuie să evite noi creșteri de taxe care să afecteze investițiile și consumul.
România a parcurs o perioadă de corecție extrem de rapidă după ce, acum doi ani, a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, situat la 9,3% din PIB. Această ajustare a fost realizată în doar douăsprezece luni, spre deosebire de alte state care eșolonează procesul pe trei sau patru ani. Măsurile au inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea impozitelor locale pe proprietate.
Deși aceste măsuri au generat venituri, impactul asupra economiei este vizibil prin scăderea volumului vânzărilor din comerț și presiunea inflaționistă. În perioada august 2025 - iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2%, iar deficitul a scăzut în primele opt luni ale anului 2026 la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, inflația a rămas o problemă, înregistrând o creștere de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie, conform datelor INS.
Soluția pentru continuarea consolidării fiscale constă în îmbunătățirea colectării taxelor deja datorate, în loc de aplicarea unor cote noi. În anul 2023, România a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării TVA-ului, reprezentând cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană. Utilizarea instrumentelor existente, precum facturarea electronică, raportarea SAF-T și sistemul e-Transport, ar putea recupera sume considerabile, fiecare punct procentual recuperat aducând aproximativ 1,5 miliarde lei suplimentare la bugetul de stat.
Pe lângă colectare, o a doua direcție majoră este reforma cheltuielilor publice, menținând în același timp investițiile în infrastructură, energie, educație și digitalizare. O a treia componentă vitală este predictibilitatea fiscală, oferind companiilor certitudinea că regulile nu se vor schimba constant. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, prevăzută pentru anul 2027, este văzută ca un pas spre stabilitatea necesară pentru atragerea investițiilor și susținerea competitivității economice.
Evoluția deficitului bugetar în România a fost marcată de o corecție accelerată pentru a se alinia la cerințele europene. După ce deficitul a atins pragul de 9,3% din PIB, eforturile de reducere au fost susținute de majorări fiscale masive, ceea ce a dus la menținerea țării în categoria recomandată investițiilor de către agenții de rating precum Fitch, Moody's și S&P, deși cu o perspectivă negativă.