România se confruntă cu necesitatea de a continua ajustarea fiscală pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB până în anul 2031. Într-o analiză, Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că spațiul disponibil pentru noi creșteri ale taxelor este tot mai limitat. Această situație apare într-un context economic marcat de o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent, ceea ce pune presiune pe companii și pe populație.
Procesul de corecție bugetară a fost marcat de o viteză neobișnuită de mare în raport cu alte state europene. România a realizat în doar douăsprezece luni o ajustare care alte țări o eșolonează pe trei sau patru ani, prin măsuri precum creșterea cotei de TVA de la 19% la 21% și unificarea cotelor reduse la 11%. De asemenea, impozitul pe dividende a urcat de la 10% la 16%, alongside majorarea impozitelor locale pe proprietate.
Deși măsurile au generat venituri, impactul asupra economiei a fost semnificativ, inclusiv prin presiunea inflaționistă. Inflația a atins un vârf de 10,85% în luna mai, coborând ulterior la 6,17% în august, însă datele INS arată o nouă creștere a inflației la 6,61% în septembrie. În perioada de după majorarea TVA, vânzările din sectorul comerțului cu amănuntul au intrat pe minus timp de un an întreg, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de scădere, conform datelor Eurostat.
Pentru a asigura o consolidare sustenabilă, Ruxandra Târlescu propune trei direcții majore de intervenție. Prima vizează îmbunătățirea colectării, deoarece în 2023 statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării TVA-ului, un gap de conformare cel mai mare din Uniunea Europeană. A doua măsură vizează reforma cheltuielilor publice, fără a afecta investițiile în infrastructură, energie sau educație. A treia măsură este asigurarea predictibilității, prin eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri anunțată pentru 2027.
Eforturile de consolidare fiscală sunt monitorizate de agențiile de rating, care au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. Deficitul a coborât deja la aproximativ 6,2% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene pentru acest an. Pentru a atinge ținta de sub 3% până în 2031, este necesară o corecție suplimentară de aproximativ trei puncte procentuale din PIB, o etapă considerată mai dificilă deoarece majorările de taxe au fost deja aplicate pe aproape toate fronturile.
Contextul economic actual pune sub semnul întrebării capacitatea de absorbție a noilor taxe de către consumatori și companii. În timp ce veniturile bugetare au crescut, de exemplu prin încasările din TVA care au urcat cu 22,2% între august 2025 și iulie 2026, companiile din industria alimentară se confruntă cu marje de profit subțiate. Echilibrul între reducerea deficitului și menținerea unei economii competitive rămâne principalul obiectiv pentru guvernanți.