Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că anul 2027 va reprezenta un moment cheie pentru ajustarea fiscală a României. Conform acestuia, bugetele viitoare vor fi structurate pe baza resurselor financiare efectiv disponibile, luând în calcul obligațiile contractuale deja asumate, cheltuielile permanente și diversele solicitări de indexare. Alexandru Nazare a precizat că planificarea nu va permite creșteri spectaculoase de bugete, ci va prioritiza capacitatea reală de finanțare a statului.
Analiza executării bugetare pentru primele nouă luni ale anului 2026 indică o scădere a deficitului bugetar de 1,5 puncte procentuale din PIB, de la 5,31% la 3,81%. Deficitul în această perioadă s-a încheiat cu 78,3 mld. lei, o valoare mai mică față de 102,47 mld. lei înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la 522,69 mld. lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Investițiile publice au atins nivelul de 107,77 mld. lei, depășind cu 25,15 mld. lei performanța din primele nouă luni ale anului precedent. Fondurile europene au susținut peste 70% din aceste investiții, reducând presiunea asupra bugetului național. România a încasat deja 13,27 miliarde de euro prin PNRR, având în așteptare încă 6,43 miliarde de euro aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, care necesită validarea de către Comisia Europeană.
Presiunea asupra bugetului rămâne ridicată din cauza costurilor cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul anului trecut. Alexandru Nazare a menționat că statul trebuie să gestioneze și alte obligații semnificative, precum titlurile executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026 sau presiunile de finanțare în sistemul de sănătate. Acestea pot reduce spațiul disponibil pentru alte priorități publice.
Ministerul Finanțelor solicită clarificări de la ministerele de resort privind stadiul real al proiectelor de investiții pentru a evita confundarea contractelor semnate cu banii efectiv disponibili. Alexandru Nazare a subliniat că nicio cheltuială permanentă nu va fi introdusă fără o sursă de venit certă. Obiectivul principal este menținerea disciplinei fiscale și respectarea traiectoriei de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană, pentru a proteja credibilitatea financiară a țării.
România se confruntă cu provocări legate de gestionarea datoriei publice, având în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Deși indicatorii de consolidare fiscală arată o scădere a deficitului la 3,81% din PIB, costurile ridicate ale dobânzilor, care au depășit 50 de miliarde de lei, limitează capacitatea de investiții a statului în perioadele de ajustare economică.