Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat vineri importanța menținerii rigoarei și a disciplinei bugetare pentru asigurarea dezvoltării economice și evitarea blocajelor financiare imediate. Alexandru Nazare, care este propus în această funcție și în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, a avertizat că România trebuie să evite noi angajamente nesustenabile care ar putea compromite eforturile de corectare a dezechilibrelor fiscale realizate în ultimul an.
Analiza prezentată de Alexandru Nazare indică faptul că deficitul bugetar a cunoscut o scădere semnificativă, trecând de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție reprezintă o reducere a deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei față de perioada echivalentă din anul trecut.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de nivelul datoriei publice, care a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, reprezentând circa 1.205 miliarde de lei. Costurile cu dobânzile pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, o creștere de 26,7% față de anul trecut. Pentru întregul an, aceste costuri se apropie de pragul de 3% din PIB.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă Alexandru Nazare consideră acest pas ca fiind necesar, dar insuficient pentru o victorie completă. Nivelul actual rămâne de două ori mai mare decât ținta europeană de 3%. Anul 2027 va aduce presiuni suplimentare, deoarece vor fi eliminate granturile din PNRR, în timp ce necesarul de finanțare și așteptările sociale vor rămâne ridicate.
Bugetul pentru anul 2027 este considerat un test major de responsabilitate, necesitând venituri realiste și priorități clare. Alexandru Nazare a menționat că orice cheltuială permanentă trebuie să fie susținută de o sursă de finanțare permanentă. Un obiectiv esențial rămâne protejarea ratingului suveran pentru a menține România în afara categoriei „junk”, evitând astfel creșterea costurilor de finanțare și afectarea investițiilor.
Consolidarea fiscală necesită un management responsabil al cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor pentru a proteja investițiile care cresc productivitatea. În trimestrul al doilea din 2026, investițiile au crescut cu 19,9%, evidențiind importanța fondurilor europene. Stabilizarea financiară este considerată o etapă de redresare a derapajelor, fără a sacrifica capacitatea de dezvoltare sau a lăsa datorii generațiilor viitoare.