Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat asupra riscurilor de noi dezechilibre bugetare, subliniind că anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate pentru România. Oficialul susține că statul trebuie să continue consolidarea fiscală și să evite angajamente nesustenabile care ar putea anula progresul obținut anterior. Disciplina financiară este considerată esențială pentru reducerea deficitului și protejarea ratingului de țară, evitând astfel blocaje economice semnificative.
Conform datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar a cunoscut o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei, obținută prin controlul cheltuielilor și aplicarea unor măsuri de consolidare fiscală asumate.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de creșterea datoriei publice, care a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, în valoare de circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7% față de perioada similară din 2025. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de pragul de 3% din PIB.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă Alexandru Nazare precizează că acest pas nu reprezintă o victorie finală. Deficitul va rămâne la un nivel de două ori mai mare decât pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene. Provocările vor continua în 2027, când România va trebui să gestioneze costurile datoriei și eliminarea granturilor din cadrul PNRR.
Protejarea ratingului suveran este o prioritate pentru a menține țara în categoria investițională și a evita clasificarea în categoria „junk”. Alexandru Nazare a menționat că prima evaluare de rating este așteptată în ianuarie din partea agenției Fitch. Un derapaj financiar ar putea afecta încrederea creditorilor externi, crescând costurile de împrumut și afectând capacitatea de investiții a statului, ceea ce ar pune presiune pe cetățeni.
Gestionarea deficitului bugetar în România implică respectarea normelor de stabilitate fiscală impuse de Uniunea Europeană. Aceste reguli vizează limitarea deficitului public pentru a asigura sustenabilitatea datoriei de stat pe termen lung. În contextul actual, menținerea indicatorilor sub anumite praguri este crucială pentru a evita creșterea costurilor de finanțare pe piețele internaționale și pentru a menține accesul la fonduri europene.