Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că procesul de reducere a deficitului bugetar continuă într-un ritm constant, fără nicio abatere de la responsabilitatea fiscală. Această strategie de ajustare vizează echilibrarea bugetului fără a sacrifica dezvoltarea economică pe termen lung a țării. Conform ministrului, efortul de consolidare este necesar pentru a evita transferul datoriei publice către generațiile viitoare, impunând o gestionare mai strictă a resurselor disponibile.
Datele oficiale referitoare la primele 8 luni ale anului arată o scădere semnificativă a deficitului bugetar, acesta ajungând la 2,89% din PIB. Această valoare reprezintă o scădere față de nivelul de 4,51% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. În termeni nominali, această evoluție reprezintă o reducere a deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei, confirmând rezultatele eforturilor de consolidare fiscală începute anterior.
În paralel cu reducerea deficitului, investițiile publice au cunoscut o creștere, atingând suma de peste 97 de miliarde de lei în doar 8 luni. Această cifră este cu aproximativ 25 de miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată în primele 8 luni ale anului trecut și este comparabilă cu totalul investițiilor din întreg anul 2023. Alexandru Nazare a precizat că aproape 70% din aceste plății sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR.
Alexandru Nazare a explicat faptul că consolidarea fiscală este un proces dificil, deoarece economia a crescut în ultimii ani prin consum pe datorie. Această realitate impune alegeri dificile și o prioritizare strictă a cheltuielilor pentru a identifica resurse care să susțină economia. Modelul propus de minister presupune mai puțină risipă, o disciplină sporită și o utilizare mai eficientă a banilor europeni pentru a susține creșterea viitoare.
Un aspect critic menționat de ministrul interimar este costul finanțării statului, România achitând peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Alexandru Nazare a avertizat că credibilitatea fiscală și ratingul de țară au un impact direct asupra economiei. Costul ridicat al împrumuturilor reduce resursele pe care statul le poate aloca serviciilor publice sau altor investiții esențiale.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul bugetar și nivelul datoriei publice, este esențială pentru stabilitatea financiară a unui stat. În România, gestionarea acestor indicatori influențează direct costul împrumuturilor pe care guvernul le contractează pe piețele internaționale. O disciplină fiscală riguroasă este considerată un instrument de protecție împotriva volatilității economice și un factor de creștere a încrederii investitorilor în stabilitatea țării.