Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a detaliat modul în care a fost structurată noua rectificare bugetară, subliniind că procesul s-a bazat pe o reorganizare a resurselor. Conform declarațiilor sale, alocările financiare sunt direcționate către nevoile urgente care apar în această perioadă a anului, precum și către proiectele de investiții care necesită finalizarea lor. Ministerul a aplicat un principiu de prioritizare strictă pentru a asigura acoperirea obligațiilor fără a genera noi cheltuieli suplimentare.
Procesul de rectificare a fost susținut de o evaluare atentă a veniturilor și a obligațiilor de plată ale statului. Alexandru Nazare a menționat că echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor au analizat execuția bugetară pentru fiecare ordonator principal de credite în parte. În urma unor discuții directe cu acești ordonatori, au fost onorate solicitările urgente, în timp ce restul cererilor au fost incluse în rectificare doar dacă au fost considerate fundamentate și realiste.
O componentă importantă a managementului financiar este menținerea țintei de deficit cash la nivelul a 6,2% din PIB. Alexandru Nazare a explicat faptul că plățile care pot fi amânate vor fi abordate ulterior, doar atunci când spațiul bugetar și fiscal va permite acest lucru. Obiectivul principal rămâne respectarea angajamentelor asumate de stat, însă acestea vor fi gestionate strict în limitele permisibile pentru a menține stabilitatea financiară.
În ceea ce privește gestionarea creditelor, ministrul a justificat reținerea de 10% din sumele aprobate, o măsură prevăzută de Legea finanțelor publice. Aceste fonduri sunt deblocate doar atunci când necesarul este demonstrat concret, având sectorul sănătății ca prioritate principală. Evaluarea riguroasă a necesarului real până la finalul anului se face împreună cu fiecare ordonator, fiind o decizie de gestiune care va implica și alte discuții ulterioare.
Din punct de vedere cantitativ, cheltuielile bugetului general consolidat în urma acestei rectificări scad cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior. Execuția bugetară în primele nouă luni indică un deficit de 3,81% din PIB, o evoluție semnificativă față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare consideră că aceste cifre confirmă un management responsabil al finanțelor publice, axat pe controlul cheltuielilor și finanțarea serviciilor publice.
Monitorizarea deficitului bugetar este un indicator cheie pentru stabilitatea macroeconomică a țării și pentru capacitatea statului de a-și onora datoriile. Evoluția indicatorilor de deficit, precum cel de 3,81% raportat în prezent, reflectă dinamica dintre veniturile colectate și cheltuielile de funcționare și investiții. Menținerea acestor indicatori sub pragurile de alertă este esențială pentru gestionarea riscurilor financiare și pentru menținerea încrederii investitorilor în economia națională.