România traversează o perioadă de instabilitate marcată de o criză fiscală și politică, fapt ce atrage atenția investitorilor internaționali. Analistii de la Capital Economics avertizează că dificultățile de guvernare pun sub semnul întrebării capacitatea țării de a menține costurile de finanțare la niveluri rezonabile. Această situație apare în contextul în care noul premier desemnat de președinte, europarlamentarul Siegfried Mureșan, pare să aibă șanse reduse de a obține aprobarea Parlamentului pentru formarea unui cabinet de guvernare.
Economiștii Liam Peach și Nicolas Crittenden subliniază că o retrogradare a ratingului suveran în categoria non-investment grade reprezintă un risc real pentru România. Această evaluare este așteptată de la S&P, care urmează să anunțe rezultatul celei mai recente analize asupra creditului țării în cursul viinei viitoare. Președintele a încercat să nominalizeze un prim-ministru capabil să conducă un guvern stabil înainte de această evaluare, însă candidatul propus, Siegfried Mureșan, din partea PNL, este considerat puțin probabil de către experți.
Deși finanțele publice au arătat îmbunătățiri, investitorii solicită angajamente mai ferme din partea autorităților de la București pentru consolidarea traiectoriei economice. Capital Economics estimează că deficitul bugetar va fi de aproximativ 6,0% din PIB în acest an, cu o scădere de la 7,9% în 2025. Totuși, experții notează că este necesar un progres mult mai semnificativ pentru a liniști piețele și pentru a elimina riscul iminent de scădere a ratingului de credit al statului român.
Impasul politic a generat deja reacții vizibile pe piețele financiare, randamentul obligațiunilor României pe 10 ani fiind în moneda locală. Acestea au crescut cu aproximativ 40 de puncte de bază în ultima săptămână, o evoluție considerată semnificativă chiar și în contextul vânzărilor globale de obligațiuni. Această creștere reflectă direct reacția pieței la blocajul de la nivelul instituțiilor politice, care împiedică formarea unei majorități stabile necesare pentru implementarea unor măsuri de austeritate.
Perspectiva unei noi înăspriri fiscale este considerată sumbră, mai ales după ce fondurile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE vor expira. Fără un guvern susținut de o majoritate, consolidarea fiscală suplimentară devine dificil de realizat, reducând stimulentele pentru reunirea partidelor de opoziție. În acest scenariu, Capital Economics anticipează o contracție a PIB-ului României de 1% în acest an, având în vedere deficitul ridicat și lipsa unei creșteri care să compenseze presiunea pe randamentele obligațiunilor.
Evoluția economică a fost marcată de o ieșire la limită din recesiune în trimestrul al doilea, însă indicatorii de activitate pentru trimestrul al treilea rămân slabi. Impulsul generat anterior de intrările de fonduri europene s-a estompat, lăsând economia într-un punct vulnerabil. Această fragilitate este accentuată de faptul că indicatorii macroeconomici depind în mare măsură de stabilitatea politică și de capacitatea guvernului de a gestiona deficitul bugetar într-un climat de incertitudine.