Autoritățile fiscale utilizează analiza informațiilor disponibile pentru a identifica persoanele cu risc de neconformare și pentru a selecta cazurile ce necesită control. Această abordare este esențială în contextul taxării persoanelor cu averi mari, un subiect de interes atât la nivel național, cât și european. Consultanții fiscali Corina Mîndoiu și Cătălina Butan de la EY România subliniază că utilizarea datelor contribuie direct la eficiența verificărilor fiscale.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această unitate vizează persoanele rezidente fiscal în România care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea DGCVPF cuprinde atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale, analizând concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniu și situația fiscală generală.
Datele recente publicate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 relevă o activitate intensă de monitorizare. În acest interval, autoritățile au analizat date aferente perioadei 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Rezultatul acestui proces a inclus transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, precum și planificarea unor acțiuni de control pentru 571 de persoane fizice.
La nivel european, Comisia Europeană a publicat în aprilie 2026 un studiu privind taxarea averii, evidențiind creșterea concentrării averii private în UE. Deși averea a crescut, taxele pe avere nu generează venituri semnificative în majoritatea statelor membre din cauza pragurilor ridicate și a scutirilor. Studiul subliniază că accesul la informații, digitalizarea administrațiilor și schimbul automat de date sunt instrumente esențiale pentru o colectare mai bună a impozitelor.
Discuțiile privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari continuă și în cadrul Parlamentului European. La data de 12 octombrie 2026, europarlamentarii au analizat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții și mobilitatea capitalului. Aceste dezbateri sunt parte din activitatea Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC), care lucrează la elaborarea unui raport propriu privind taxarea acestei categorii de contribuabili de înalt nivel.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din 2026 arată o gestionare a echilibrului bugetar, deficitul bugetar scăzând la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului. În același interval, nivelul investițiilor a depășit 107 miliarde de lei. Aceste cifre oferă un cadru economic în care colectarea eficientă a veniturilor prin controlul fiscal devine un element relevant pentru stabilitatea bugetară a statului.