Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că România va intra într-o perioadă de „policriză” începând din toamna anului 2026. Conform analizei sale, țara nu va experimenta douăsprezece crize izolate, ci un singur fenomen complex cu douăsprezece manifestări diferite care se vor alimenta reciproc. Aceste riscuri includ vulnerabilități energetice, bugetare, economice, climatice și sociale, unele fiind aproape certe, în timp ce altele depind de condițiile meteorologice sau de șocuri geopolitice.
În sectorul energetic, Dumitru Chisăliță estimează că problema principală va fi prețul, nu lipsa capacității de producție. Deși există capacități instalate, România suferă de o lipsă de putere controlabilă în anumite intervale critice, precum dimineața și seara în timpul iernii. Problemele sunt agravate de centralele pe cărbune îmbătrânite, insuficientele centrale pe gaze și rețelele cu congestii. Scenariul de bază nu este un blackout național, ci prețuri foarte mari și necesitatea unor importuri aproape de limita tehnică.
Sectorul gazelor și cel al combustibililor lichizi sunt, de asemenea, sub presiune. Depozitele de gaze ale României erau la începutul lui septembrie la un nivel de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul anului precedent. În ceea ce privește motorina, Dumitru Chisăliță subliniază că aceasta poate afecta întreaga economie, de la agricultură la transportul de marfă. Statul se confruntă cu dileme fiscale, fiind nevoit fie să permită creșterea prețurilor, fie să reducă taxele și să piardă venituri bugetare.
Criza fiscală va reprezenta centrul acestui fenomen, într-un context în care Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru România în 2026. Statul va trebui să finanțeze simultan apărarea, investițiile europene și protecția consumatorilor, în condiții de datorie publică crescută. Acest lucru poate duce la o fiscalitate imprevizibilă, caracterizată prin schimbări dese de taxe și supraimpozitări. Totodată, ratingul de țară poate impune costuri de finanțare mult mai mari pentru stat și companii.
Pe plan social și alimentar, riscurile sunt legate de prețuri și de impactul secetei asupra culturilor. Recolta europeană de porumb din 2026 este estimată la un minim al ultimilor 20 de ani, afectând furnizorii de furaje și produse procesate. Dumitru Chisăliță menționează și riscul de sărăcie energetică pentru sute de mii de gospodării. În paralel, criza lichidității va lovi IMM-urile, crescând insolvențele și întârzierile la plată înainte ca recesiunea să fie reflectată oficial în statisticile economice.
Contextul politică de la nivel înalt este marcat de procesul de formare a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a semnat decretul pentru desemnarea lui Siegfried Mureșan în funcția de premier, iar acesta din urmă a declarat că va merge la votul de învestitură dacă este desemnat. Această tranziție politică are loc într-un moment în care presiunea economică și necesitatea unor măsuri de prevenire a policrizii devin imperative pentru stabilitatea țării.