Economistul Christian Năsulea explică faptul că principalele preocupări ale agențiilor de rating privind economia românească vizează capacitatea statului de a-și achita datoriile, de a refinanța împrumuturile și de a atrage noi finanțări. Evaluările acestor instituții nu depind direct de existența unui guvern cu puteri depline, ci se concentrează pe condițiile financiare și economice reale ale României. Această abordare este esențială pentru fondurile, investitorii și creditorii statului român, care urmăresc solvabilitatea țării.
Conform analizei lui Christian Năsulea, ratingul statului român a fost menținut chiar și în absența unui executiv cu puteri depline, deoarece guvernul interimar este condus tot de Bolojan. Această continuitate oferă agențiilor de rating o anumită predictibilitate necesară procesului de evaluare. În cazul în care criza politică va împiedica adoptarea la timp a Legii bugetului pentru anul viitor, datoriile pot fi acoperite prin utilizarea bugetului anului 2026, prin aplicarea regulii de 1/12 din acest buget în fiecare lună.
Deși această metodă de gestionare a datoriilor poate menține deficitul sub control, Christian Năsulea avertizează că este o soluție imperfectă și dificil de gestionat pe termen lung. Pentru cetățeni și sisteme publice, bugetul care rezultă din această procedură nu va corespunde nevoilor și priorităților reale ale României din anul viitor. Resursele vor fi direcționate prioritare către plata datoriilor externe și realizarea unor noi împrumuturi pe piețele internaționale, lăsând spațiu limitat pentru alte cheltuieli.
În proiecțiile economice actuale, statul român se estimează că se va încadra în ținta de deficit de 6,2%, însă plata tuturor datoriilor va necesita o rectificare bugetară. Statul are datorii către creditorii externi, creditorii care finanțează prin titluri de stat, precum și datorii în sectorul sănătății, prin diverse investiții. Christian Năsulea subliniază că, deși România rămâne solvabilă și poate atrage bani de pe piețele internaționale, ratingul nu reflectă capacitatea statului de a-și servește efectiv cetățenii.
Lipsa unui guvern cu puteri depline limitează spațiul de acțiune politică necesar pentru implementarea măsurilor corecte. Deși indicatorii de deficit ar putea rămâne în limitele de 6,2%, gestionarea datoriilor de pe anul curent rămâne o provocare majoră fără o rectificare bugetară. Economistul menționează că această situație este critică pentru funcționarea sistemelor publice, deoarece bugetul nu va mai putea răspunde la cerințele specifice ale populației și instituțiilor de stat.
Recent, agenția Standard & Poor’s a decis menținerea ratingului suveran al României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, evitând retrogradarea în categoria de risc speculativ. Această decizie a fost influențată de corecțiile aplicate deficitului și de volumul de capital atras pentru proiectele de infrastructură. Decizia intervine într-un context de criză politică, presiuni asupra finanțelor publice și costuri ridicate de finanțare, în timp ce moneda națională a atins minime istorice.