Pachetul de măsuri fiscale adoptat în anul 2025 ar putea avea un impact negativ asupra ritmului de creștere economică al României în anul 2026, conform unei analize realizate de Erste Group Research. Simulările efectuate de bancă indică faptul că nivelul PIB-ului real ar putea fi cu 1,3% mai mic în 2026 față de un scenariu ipotetic în care aceste ajustări nu ar fi fost implementate. Pentru anul 2025, impactul estimat asupra creșterii economice este de aproximativ 0,3 puncte procentuale.
Efectul consolidării bugetare este influențat de dimensiunea măsurilor, de momentul aplicării lor și de structura acestora. Analiza subliniază că România aplică ajustări fiscale într-un context în care economia funcționează sub potențial, având un decalaj negativ de 4,1% față de nivelul optim pentru trimestrul al doilea din 2026. În aceste condiții, măsurile care reduc consumul și veniturile disponibile pot afecta activitatea economică mai sever decât în perioadele de creștere solidă.
Cea mai mare parte a impactului negativ este atribuită măsurilor care scad puterea de cumpărare a gospodăriilor. Printre acestea se numără majorarea TVA-ului și a accizelor, precum și înghețarea pensiilor, a beneficiilor sociale și a salariilor din sectorul public. În contrast, taxele aplicate dividendelor, jocurilor de noroc și băncilor au o contribuție minoră la scăderea PIB-ului, având un multiplicator estimat la doar 0,1 în simularea băncii.
Calculul băncii se bazează pe măsurile prezentate de Guvern în documentul din 30 iunie 2025 și adoptate prin Legea 141/2025, care a intrat în vigoare parțial din 1 august 2025. Analiza folosește date trimestriale din perioada 2000-2026 pentru a estima multiplicatorii fiscali. Se observă că, în perioadele cu resurse neutilizate, fiecare leu de reducere a taxelor ar putea majora PIB-ul cu 1,30 lei, comparativ cu doar 0,41 lei în perioadele de funcționare normală.
Investițiile publice finanțate prin programe europene sunt identificate ca un element crucial pentru susținerea capacității economice pe termen lung. Erste estimează că fiecare leu de investiție generat prin aceste programe este asociat cu aproximativ 1,8 lei de investiții totale suplimentare după patru trimestre. Banca avertizează că anularea proiectelor productive ar putea duce la pierderea finanțării europene, chiar dacă bugetul național ar economisi contribuția proprie și costurile neacoperite de grant.
Consolidarea fiscală vizează reducerea deficitului bugetar pentru a îmbunătăți necesarul de finanțare al statului. Totuși, dacă impactul negativ asupra economiei este prea mare, scăderea PIB-ului și a veniturilor fiscale poate întârzia îmbunătățirea raportului dintre datoria publică și PIB. În funcție de multiplicatorul fiscal utilizat, raportul datorie/PIB poate fi mai mic sau mai mare decât în absența ajustărilor, depinzând de modul în care economia reacționează la schimbările de taxe.