Economia României traversează o perioadă de slăbiciune, înregistrând o creștere de doar 0,7% în anul 2025, cu perspective de contracție anuală pentru 2026. Analiza realizată de ING Bank indică faptul că motorul de creștere al țării a încetinit semnificativ, estimând o redresare limitată la aproximativ 2,2% pentru perioada 2027-2028. Această evoluție reflectă o scădere a capacității economice de a genera expansiune fără a genera presiuni inflaționiste constante.
Nivelul actual al PIB-ului potențial este evaluat la aproximativ 2%, o cifră mult sub performanțele de dinaintea pandemiei. În perioada 2017-2019, FMI estimase această rată la aproximativ 3,7%, o valoare similară cu cele oferite de Comisia Europeană. Slăbiciunea actuală este atribuită unor factori ciclici, precum consolidarea fiscală, inflația ridicată, consumul redus și o cerere externă slabă, elemente care împing PIB-ul real sub capacitatea sa reală.
Deși recesiunea actuală ar putea exagera daunele structurale, ING Bank estimează că creșterea potențială s-ar putea redresa spre intervalul 2,4–2,7% în perioada 2027–2029. Totuși, pentru a depăși pragul de 3%, prevăzut de FMI pentru 2029–2030, este necesară o utilizare mai intensă a forței de muncă. În plus, este imperativ un randament mult mai bun al investițiilor în ceea ce privește productivitatea, pentru a asigura o expansiune durabilă.
Problemele economice nu derivă din lipsa investițiilor, deoarece investițiile fixe brute au fost în jurul unui sfert din PIB, iar investițiile publice sunt la un nivel excepțional de ridicat. Provocarea principală rezidă în creșterea redusă a productivității și în dinamica desfavorabilă a forței de muncă. Contribuția capitalului se situează în jurul unui punct procentual, în timp ce tendința productivității este estimată la aproximativ 1,0-1,2 puncte procentuale.
Portofoliul de investiții în infrastructură, energie și rețele digitale reprezintă un punct optimist, putând crește stocul de capital și reducând costurile de transport. Totuși, anul 2027 va fi un punct de tranziție critic, deoarece PNRR se încheie în august 2026. După această dată, fluxurile de fonduri din UE vor rămâne substanțiale, dar vor fi mai reduse, făcând tranziția de la investițiile publice la cele private extrem de importantă.
Evoluția pieței muncii după 2027 va depinde de capacitatea de integrare a femeilor, a tinerilor și a lucrătorilor în vârstă, precum și de reducerea economiei informale. Deși îmbătrânirea populației este un proces predeterminat, utilizarea forței de muncă poate fi optimizată prin îmbunătățirea serviciilor de sănătate și a îngrijirii copiilor. Valorificarea sistematică a migrației rămâne, de asemenea, un factor cheie pentru stabilitatea demografică și economică.