Analiza realizată de economiștii ING indică faptul că ritmul de creștere economică al României va rămâne sub nivelurile înregistrate în perioada de dinaintea pandemiei COVID. Estimările pentru perioada 2027–2028 indică o redresare a ritmului de creștere la aproximativ 2,2%, o cifră mult sub pragul de 3,5%-3,75% care era observat înainte de criza sanitară. Această evoluție sugerează că procesul de convergență rapidă față de Europa de Vest a intrat într-o fază de încetinire.
Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, a urcat de la aproximativ 44% din media UE în 2007, la 78% în 2025. Totuși, realizatorii analizei ING subliniază că beneficiile ușor de obținut au fost deja epuizate. Deși procesul de convergență continuă, provocarea principală nu va mai fi volumul investițiilor în infrastructură sau active noi, ci eficiența cu care acestea sunt utilizate în cadrul economiei naționale.
În ceea ce privește productivitatea, datele arată o scădere a ritmului de creștere. Comisia Europeană estimează că productivitatea reală a muncii pe oră a crescut cu aproximativ 4,5% pe an în perioada 2015-2019, însă în intervalul 2020-2025 această creștere a scăzut la circa 2,0%. Această deteriorare structurală este accentuată de o adoptare mai lentă a tehnologiei și de o difuzie deficitară a inovațiilor de la companiile performante către restul sectorului de business.
Demografia reprezintă un alt factor critic care poate limita potențialul de creștere. Populația României a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19,0 milioane în 2025, iar segmentul de vârstă 20-64 de ani s-a redus de la 13,4 milioane la 11,0 milioane. FMI estimează că reducerea decalajului de participare la muncă față de media UE ar putea spori forța de muncă cu 14,5% și nivelul PIB-ului potențial cu aproximativ 6,5%.
Anul 2027 va reprezenta un moment de tranziție decisiv pentru fluxurile de capital. Mecanismul de Redresare și Reziliență se încheie în august 2026, ceea ce va impune o trecere de la investițiile publice la cele private. Dacă investițiile private nu vor reacționa pentru a utiliza infrastructura nouă, România ar putea parcurge un ciclu investițional de amploare fără a obține o creștere sustenabilă a ratei de dezvoltare pe termen lung.
Contextul economic este marcat de o dinamică variată a creditării și a economiilor. În august, creditarea privată a urcat cu 8,2%, ajungând la un sold de peste 476 mld. lei, în timp ce împrumuturile în lei ale populației au crescut cu 8,9%. În același interval, finanțările în valută ale companiilor au înregistrat o majorare de 20,9%, reflectând un comportament diversificat al actorilor economici în raport cu disponibilitatea capitalului.