Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu analizează moștenirea fiscală și economică a guvernului Ilie Bolojan, evidențiind o dualitate între consolidarea bugetară și declinul economic. Premierul desemnat și PSD constată că, deși deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă, statul român se confruntă cu o datorie publică în creștere și costuri cu dobânzile tot mai mari. Această situație pune presiune pe resursele disponibile pentru serviciile publice esențiale, precum sănătatea și educația.
Datele financiare din septembrie 2026 indică faptul că deficitul bugetar a coborât la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, o scădere de aproape 27 de miliarde de lei față de perioada precedentă. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat în sistem cash a ajuns la 2,89% din PIB, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, documentul subliniază că această corecție fiscală, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, nu a eliminat fragilitatea poziției economice.
Efectele ajustării bugetare sunt vizibile în indicatorii macroeconomici, în condițiile în care economia încetinește și inflația rămâne la niveluri ridicate. Producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni, iar între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, majoritatea în sectorul industrial. În paralel, consumul populației a suferit o scădere de 3,1% în trimestrul al doilea, iar Fondul Monetar Internațional estimează o scădere economică de 0,5% pentru anul 2026.
Presiunea financiară este accentuată de creșterea costurilor cu serviciul datoriei, dobânzile plătite de stat atingând 42,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Această sumă reprezintă o creștere de 26,7% față de cele 33,2 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. Datoria administrației publice a ajuns la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a 1.205 miliarde de lei, înregistrând o creștere de circa 135 de miliarde de lei într-un singur an.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4% în perioada ianuarie-august 2026, ajungând la 468,1 miliarde de lei, impulsionate în principal de TVA și fondurile europene. Totuși, cheltuielile totale au urcat la 527,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut masiv, cu 26,7%. Guvernul Luca Niculescu își propune ca prin consolidare fiscală și îmbunătățirea colectării să atingă obiectivul de reducere a deficitului sub 3% din PIB până în anul 2030.
Contextul economic actual este marcat de o inflație care a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, după ce a scăzut de la un nivel de 10,9% în luna mai. În acest peisaj, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% la data de 8 octombrie 2026. Această politică monetară intervine într-un moment în care veniturile din TVA au crescut cu 25,2%, ca urmare a noilor cote și a bunei colectări de venituri.