Analiza evoluției consumului energetic în România arată o schimbare de paradigmă între anii 2016 și 2025. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și Transelectrica indică o economie care utilizează tot mai puțină energie în rețeaua națională, pe fondul declinului marilor platforme industriale și al creșterii numărului de prosumatori. Această tranziție marchează trecerea de la un sistem bazat pe consum industrial masiv la unul fragmentat și descentralizat.
În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, consumul total a scăzut de la nivelurile de 11-12 miliarde de metri cubi pe an în 2016, la 9 miliarde mc în 2025. Această scădere de aproape 25% este atribuită temperaturilor blânde din sezoanele reci și, în principal, restrângerii masive a activității economice în sectoarele energofage. În 2016, sectorul industrial, incluzând rafinăriile și combinatele chimice, absorbea peste 55-60% din consumul total de gaze.
Sectorul industrial a suferit o prăbușire estimată la 25-30% față de nivelul din 2016, fiind principalul factor al scăderii consumului de gaze. Șocurile prețurilor din perioada 2022-2025 au forțat închiderea sau funcționarea intermitentă a unor piloni industriali majori, precum segmente din industria îngrășămintelor chimice. În acest context, toate combinatele din grupul InterAgro s-au închis, în timp ce Azomureș a funcționat doar intermitent, cu perioade lungi de pauză.
Paralel, consumul de energie electrică a înregistrat o scădere de 1% în perioada menționată, ajungând la 50 TWh în 2025, față de intervalul de 53-55 TWh din 2016. Vârfurile de consum instantaneu monitorizate de Transelectrica s-au stabilizat cu 5% până la 10% sub maximele istorice de acum un deceniu. Această evoluție este susținută de aportul a peste 100.000 de prosumatori care acoperă o cotă semnificativă din necesarul casnic și comercial.
Sectorul casnic și-a majorat ponderea relativă în totalul consumului, deși consumul specific pe gospodărie a scăzut datorită eficienței termice. Această schimbare apare pe fondul prăbușirii sistemelor de termoficare centralizate, determinând tot mai mulți români să opteze pentru soluții individuale de încălzire prin centrale termice. Procesul de dezindustrializare și tranziția către panouri solare au transformat structura cererii energetice livrate prin marile rețele de transport național.
Evoluția consumului de energie electrică în România este strâns legată de mixul de producție și de capacitatea rețelelor de transport. Conform datelor de la Transelectrica, ponderea cărbunelui a fost drastic diminuată în mixul de producție, fiind înlocuită de surse descentralizate. Această reconfigurare a sistemului energetic reflectă o dependență tot mai mare de eficiența energetică individuală și de producția proprie a consumatorilor.