În primele opt luni ale anului 2026, numărul de firme și entități PFA care au intrat în insolvență a ajuns la 4.782 de cazuri, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Această cifră indică o creștere de 4,85% față de aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 4.561 de proceduri. Analiza realizată de experții de la Sierra Quadrant relevă faptul că majoritatea acestor companii nu utilizează insolvența pentru restructurare, ci pentru închiderea activității, din cauza întârzierea deciziilor de management.
Analiza indică un dezechilibru major între procedurile de salvare și cele de faliment. Deși în primul semestru al anului 2026 s-au deschis 98 de proceduri noi de concordat preventiv, față de 64 în S1 2025, raportul rămâne critic. Pentru fiecare firmă care solicită un concordat preventiv, există aproximativ 40 de companii care ajung direct în insolvență. Acest lucru înseamnă că doar aproximativ 2,5% dintre entitățile cu probleme financiare încearcă o soluție de prevenție înainte de colapsul total.
Eficacitatea acestor instrumente de salvare este limitată de rata scăzută de finalizare a planurilor de restructurare. Din cele 691 de cereri de concordat preventiv depuse între 2021 și iunie 2026, doar 20 s-au încheiat cu un plan omologat. Mai mult, numai 11 companii au reușit să își execute integral planul fără a ajunge ulterior în insolvență. Observă că firmele mari, cu cifră de afaceri peste 500.000 de euro, apelează mai des la prevenție, în timp ce IMM-urile reprezintă grosul insolvențelor.
Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, explică faptul că mulți antreprenori evită procedurile de prevenție din teama de a pierde controlul sau de a afecta reputația în fața furnizorilor, băncilor și angajaților. În realitate, controlul se pierde treptat în lunile în care procedura este evitată, în timp ce datoriile cresc. Antreprenorii tind să trateze situația ca pe o chestiune de orgoliu personal, amânând luni de zile recunoașterea problemelor până când conturile sunt deja blocate.
Sectorul comercial rămâne cel mai afectat în termeni absolvenți, cu 1.082 de insolvențe înregistrate. Construcțiile ocupă locul al doilea cu 1.044 de cazuri, înregistrând o creștere de peste 10%, în timp ce agricultura prezintă cea mai rapidă deteriorare, cu o creștere de peste 52%. Alte sectoare sub presiune sunt transportul și depozitarea, cu 600 de cazuri, precum și HoReCa, care a resimțit prăbușirea consumului prin creșterea insolvențelor cu 5,6%.
Contextul economic general este marcat de o presiune macroeconomică severă, în care PIB-ul României a scăzut cu 0,8% în primul semestru al anului 2026. Această contracție este alimentată de o prăbușire a consumului cu 5,7%, cea mai mare scădere din ultimii 16 ani, și de o inflație care a atins 10,4% în luna iunie. Aceste indicatori contribuie la dificultatea companiilor de a menține lichiditatea necesară pentru funcționarea curentă.